O sfera de sticla arata drumul cu susul in jos

Distorsiuni Cognitive: Ce Sunt Și Cum Le Schimbăm

Scris de Valentina Dragomir, psihoterapeut | Cum scriem articolele

În acest articol ne îndreptăm atenția către câteva tipare de gândire care ne afectează în fiecare zi. Ele se numesc distorsiuni cognitive și au un rol și impact important în viața noastră.

Însă înainte să încep să îți vorbesc despre ele, mi-ar plăcea să îți împărtășesc o mărturisire a unui client din cabinet.

”Săptămâna asta nu a fost prea bună. Mă simt ca și cum m-a lovit trenul. Încep din nou să văd diferit, să cred că nimic nu mai merge bine, că ceea ce fac nu are sens. Am numai gânduri negative, mă blochez în ele, nu mă mai pot concentra la altceva”

Persoana care a mărturisit aceste lucruri avea depresie. Și o mare parte din gândurile sale negative îi mențineau această stare.

Fiindcă gândurile noastre sunt responsabile pentru emoțiile pe care le simțim, ne putem schimba starea dacă ne schimbăm gândurile.

De aceea este important să vorbim despre aceste tipare de gândire. Mai jos îți voi spune cum stă treaba cu ele: ce sunt, de unde vin, ce rol au, ce efecte au, de câte feluri sunt (și exemple) și ce strategii avem pentru a le schimba.

Toate acestea pentru a te ajuta să le înțelegi să să capeți instrumente pentru a le schimba tu singur/ă, acasă la tine.

Ce sunt distorsiunile cognitive?

Cu toții vedem și ne raportăm la realitate prin propria lentilă. Această lentilă este influențată de credințele proprii, cultură sau experiențe personale. Astfel, putem interpreta realitatea cu mai multă sau mai puțină acuratețe, uneori poate chiar distorsionată, rulând în mintea noastră tipare de gândire care se numesc distorsiuni cognitive.

Termenul de distorsiuni cognitive provine din teoria și terapia cognitivă. Sunt numite așa deoarece arată moduri distorsionate de a gândi despre sine, lume și ceilalți.

Aceste moduri specifice de a gândi sunt comune tuturor și le rulăm în mintea noastră automat fără să ne dăm seama.

Distorsiunile cognitive sunt patern-uri identificabile în gândire. Ele nu au un fundament real pe care să se bazeze și produc emoții negative.

Distorsiuni cognitive, tipare automate de gânduri negative sau gânduri automate, sunt doar câteva nume pentru acele gânduri care ne provoacă emoții neplăcute sau chiar ne modifică starea afectivă.

Cauze sau surse ale distorsiunilor cognitive

Distorsiunile cognitive nu au o singură cauză, ci sunt parte din sistemul persoanei care le are (cultura, familia, experiențe de viață). Deși nu este foarte ușor să identificăm fiecare cauză posibilă, putem numi câteva care pot forma distorsiunile cognitive.

Experiența personală și sensurile pe care i le atribuim

Bineînțeles că fiecare persoană atribuie sensuri proprii subiective experiențelor pe care le trăiește. Fiecare experiență poate fi trăită diferit de două persoane diferite, și poate afecta persoanele diferit.

Sensurile sau concluziile pe care le atribuim acestor experiențe țin de ceea ce noi am învățat deja, sau pot fi credințe, reguli, etichete noi.

De exemplu, am fost umiliți în fața celorlalți în trecut și s-a râs de noi. Fiind o experiență cu un puternic impact emoțional, efectele ei ne pot face să gândim că ceilalți vor râde de noi mereu. Iar acest lucru are impact asupra noastră în viitor.

Emoțiile puternice (furia, teama) și stresul

Frica

Teama și furia sunt două emoții de bază care ne pot influența percepția. Au legătură cu supraviețuirea și pot conduce la crearea unor credințe deformate despre lume, noi, ceilalți, viață.

Stresul și presiunea timpului pot influența cum vedem lucrurile. Dacă din exterior suntem repeziți să ne formăm o părere sau dacă ne bazăm pe ceea ce simțim sau gândim la prima vedere, cu siguranță că ceea ce gândim poate fi încununat cu distorsiuni cognitive.

Cu cât mai repede tragi concluzii despre oameni, cu atât mai mult ele pot fi eronate.

Influența oamenilor importanți din cercul social al individului

Existența distorsiunilor cognitive la persoanele din cercul social sau familial al individului pot influența dezvoltarea sau preluarea acestora.

Oamenii care ne formează ca oameni, părinți, familie, profesori și alții, ne pot transmite propriile lor viziuni, tipare de gândire sau credințe care pot fi distorsionate.

Ca și copii, le preluăm fără să le judecăm. Ele se pot schimba cu timpul, când începem să ne formăm un filtru propriu.

Cultura în care individul trăiește

Ideile preconcepute despre lume, ceilalți, viață în general, conțin distorsiuni cognitive. Acestea pot fi învățate și moștenite, promovate în cultura în care individul trăiește.

De multe ori aceste idei preconcepute se pot schimba dacă persoana face contact cu alte culturi și cunoaște puncte de vedere diferite cultural.

De exemplu, multe idei preconcepute conțin numeroase distorsiuni cognitive precum suprageneralizarea, gândirea dihotomică, etichetarea.

Toți …. sunt …../ Femeile care …. sunt ….. / Bărbații care …. sunt …. / Băieții (nu) trebuie să …../ Fetele cuminți (nu) fac …. Politicienii sunt ….

Alte exemple sunt rasismul, sexismul, homofobia, xenofobia, antisemitismul, antiromânismul, misoginismul, misandrismul, antițigănismul, anticreștinismul, care tot așa, pot conține multiple distorsiuni cognitive referitoare la alte culturi sau anumiți oameni, fără a avea dovezi sau cunoștință de cauză.

Distorsiunile cognitive

Distorsiunile cognitive sunt ca o pereche de ochelari cu lentila colorata
Distorsiunile cognitive sunt de mai multe tipuri, și astfel pot fi identificate mai ușor.

O distorsiune cognitivă nu vine singură. Poate veni cu surorile ei, sau poate da naștere unei alteia, creând un sistem de astfel de tipare în jurul unui singur obiect.

Acest proces este asemănător unei spirale în jos în care scenariile din mintea noastră sunt mai rele, mai catastrofice, și implicit starea emoțională este direct și profund afectată.

Cu cât mai mult despicăm firul în 4 și mergem pe calea bătătorită de gândurile noastre, cu atât mai mult avem șanse să ne pierdem în ele.

Funcții ale distorsiunilor cognitive

Supraviețuire

Punctul de vedere al psihologiei evoluționiste sugerează faptul că distorsiunile cognitive sunt consecințe naturale ale vulnerabilității la pericole.

Oamenii au evoluat să gândească adaptativ, mai degrabă decât logic, deoarece așa se protejau de primejdii și supraviețuiau.

Principiul după care ne ghidăm este ”mai bine să fim în siguranță decât să ne pară rău”.

De aceea evităm să călătorim cu metroul dacă anticipăm că ni se va face rău sau ne imaginăm că vom rămâne blocați în el. Sau, un alt exemplu este că nu ne dăm voie să greșim dacă gândim că ceilalți vor crede că suntem incompetenți.

Dar acestea nu sunt situații care ne pun viața în pericol. Gândurile pe care le avem despre ele activează aceleași circuite de alarmă din creier ca atunci când viața ne este amenințată.

În prezent oamenii nu se mai confruntă cu prădători care stau la pândă și care le pot pune viața în pericol. Însă acest lucru nu ne-a calmat creierul, deoarece sunt milioane de ani de evoluție și de adaptare și supraviețuire.

Așadar, dacă avem distorsiuni cognitive care în prezent nu ne sunt folositoare, nu înseamnă că suntem iraționali sau că este ceva în neregulă cu noi. Ci acestea funcționează pe mecanismele din creier care au legătură cu supraviețuirea.

Efecte ale distorsiunilor cognitive

Distorsiunile cognitive influențează negativ starea emoțională

Gândurile pe care le avem de influențează starea emoțională.

În funcție de gândurile pe care le avem putem simți emoții pozitive sau negative. Astfel, gândurile negative adică distorsiunile cognitive, au ca efect o simțirea de emoții negative.

putem gestiona ușor aceste distorsiuni cognitive, trebuie doar sa invatam cum
Trebuie să știm că avem putere asupra modului în care gândim, și că putem, în orice moment să preluăm frâiele gândurilor noastre.

Este absurd să ne gândim că putem simți fericire dacă avem gânduri catastrofice precum că putem rămâne fără loc de muncă, ne pierdem casa și rămânem pe străzi.

Distorsiunile cognitive încurajează comportamente dezadaptative

În psihoterapia cognitiv comportamentală avem un eveniment (intern sau extern) pe care îl numim trigger. Acest trigger produce un gând, care la rândul său produce o emoție. Iar așa cum am învățat despre emoții, ne pun în mișcare și ne pot determina să facem anumite acțiuni.

Aceste acțiuni (comportamente) pot fi de multe ori disruptive. Adică pot avea consecințe negative pe plan personal, relațional, social și psihologic.

Și ca să fie mai clar acest model, vreau să dau un exemplu mai jos.

Pe scurt, avem modelul următor:

trigger gând emoție comportament

Transpus în viața reală, acest model poate fi exemplificat astfel:

La serviciu primesc un feedback sau o critică (trigger).

Gândul pe care îl am poate fi de exemplu că sunt un angajat slab.

Emoția pe care o simt este rușine.

Comportamentul pe care îl am este să lipsesc de la serviciu câteva zile sau să mă ascund, să mă feresc să dau ochii cu persoana care mi-a dat feedback-ul / critica.

Acest comportament are consecințe negative pentru mine, întrucât pot fi penalizată pentru zilele lipsite. Poate să afecteze negativ relația cu persoana respectivă. Mai mult decât atât, îmi poate întări credința că sunt un angajat slab, pentru că lipsesc. Într-un context de stres prelungit și gânduri negative, mediu de lucru toxic, gândirea critică poate fi un factor care duce către burnout.

Și în plan psihologic există consecințe. Stima de sine scade. Aceasta poate duce la alte gânduri negative despre sine, alte distorsiuni cognitive, emoții neplăcute și comportamente dezadaptative.

Test icon
Test psihologic recomandat: Test online stima de sine – Rosenberg

Iată acea spirală de care vorbeam mai devreme.

Distorsiunile cognitive cresc șansele dezvoltării și menținerii depresiei și anxietății

Multe dintre cazurile de depresie și anxietate se datorează unui mod habitual de a gândi populat de distorsiuni cognitive.

anxietatea si atacul de panica

Având constant gânduri negative ne poate afecta atât de profund, încât ne poate modifica starea afectivă, lăsând loc pentru instalarea depresiei și a anxietății.

Dacă nu sunt echilibrate în parcursul psihoterapeutic, distorsiunile cognitive pot menține simptomele de depresie și anxietate. Astfel viziunea întunecată asupra noastră, a lumii și a celorlalți poate persista o vreme mai îndelungată. De asemenea, și simptomele fiziologice ale acestor tulburări pot persista în timp.

Tipuri de distorsiuni cognitive

Distorsiunile cognitive sunt de mai multe tipuri. Dacă le cunoaștem, le putem identifica mai ușor. Scopul identificării lor este pentru a le putea schimba.

Echilibrarea sau schimbarea gândirii afectează benefic starea emoțională și poate fi o strategie de gestionare a emoțiilor. Astfel, putem modifica emoțiile prezente și starea afectivă.

Mai jos sunt câteva tipuri principale de distorsiuni cognitive identificate de Aaron Beck, părintele psihoterapiei cognitive:

Gândirea dihotomică

Acest tipar de gândire mai este denumit și gândirea în alb și negru (uneori și totul sau nimic). Gândirea în alb și negru nu lasă loc de nuanțe. Lucrurile sunt bune ori rele, corecte ori greșite, ai dreptate ori te înșeli, ai succes ori ai eșuat.

Acest tip de gândire evidențiază doar un pol extrem al unei situații. Orice abatere de la perfecțiune este dureroasă și reprezintă o catastrofă.

Exemple:

  • Nu mi-a răspuns așa cum mi-am dorit. Sigur nu mă iubește.
  • Am uitat ieri să merg la sală (o zi, deși am mers la sală 5 zile la rând). Ce totală pierdere de timp.
  • Dacă nu sunt cel mai bun în tot ce fac, sunt complet inutil.

Supra-generalizarea

Supra-generalizarea este tiparul de gândire prin care luăm o experiență din trecut ca reper pentru a trage concluzii generale. Facem deducții despre ceilalți, lume, noi, bazate pe un singur eveniment (sau una sau două experiențe).

Supra-generalizările pot include cuvinte precum ”mereu”, ”tot timpul”, ”niciodată”, ”toți/toate”.

Exemple:

  • Partenera / Partenerul m-a înșelat. (Toate) Femeile / (Toți) Bărbații sunt infidele / infideli.
  • Am fost respins/ă la interviu. Nu îmi voi găsi niciodată un job!
  • M-a înțepat o albină când aveam 13 ani. (Toate) Insectele sunt periculoase.

Întâlnesc adesea în terapia cuplurilor o problemă legată de suprageneralizare, aceasta ducând la certuri.

Filtrul mental

Filtrul mental se numește așa pentru că este un tipar de gândire prin care ne concentrăm numai asupra unui singur aspect negativ, în ciuda altor dovezi pozitive.

Filtrăm de exemplu și cum sau ce ne amintim, uitându-ne la aspectele pe care vrem să le vedem, de cele mai multe ori negative.

Exemple:

  • O persoana se poate concentra pe faptul că cineva i-a zis ceva urât despre bluza purtată, cu toate că alții i-au făcut un compliment. Deci bluza este urâtă.
  • Prezentarea nu a fost bună, așa mi-a zis șeful (deși șeful a inclus în feedback-ul lui și aspecte care au fost bune în prezentarea angajatului, și doar un aspect care poate fi îmbunătățit pentru data viitoare).
  • Conversația a fost neplăcută pentru că ne-am contrazis asupra unui aspect. (deși restul conversației a fost stimulantă și interesantă)

Catastrofarea sau maximizarea

Catastrofarea este un tipar de gândire prin care ne imaginăm că se va întâmpla cel mai rău scenariu posibil.

Exemple:

  • Gândim catastrofic atunci când spunem ceva greșit într-un interviu și ne imaginăm ca și consecință faptul că nu vom lua interviul, nu ne vom angaja, nu vom avea un loc de muncă și o să ajungem pe străzi.
  • Iar am durerea în plămân. Nu am niciun motiv să mă doară plămânul, dacă am cancer și o să mor?
  • Dacă mă părăsește pentru că nu i-am trimis un mesaj azi? O să rămân singur/ă.

Concluzii pripite: Citirea gândurilor

Această distorsiune cognitivă se referă la ”abilitatea” noastră de a ști ceea ce o altă persoană gândește, de obicei despre noi, sau ce intenții are.

Exemple:

  • Dacă amân, prietena mea va crede că sunt neserioasă.
  • Sigur crede că sunt fraier/ă pentru că insist.
  • Nu vrea să ne întâlnim, e clar că ea/el crede că sunt neatractiv/ă.

Concluzii pripite: Ghicirea viitorului

Această distorsiune în gândire se referă la ”abilitatea” noastră de a prezice viitorul, deși nu avem suficiente date.

Exemple:

  • Mi-a promis că vom merge la teatru, dar sigur va fi ocupat/ă în ziua aia.
  • Puțin îi pasă cum mă simt, nu va ține cont de ce i-am zis ieri.
  • Deja văd că mă va face de rușine la petrecere.

Etichetarea

Etichetarea este una dintre distorsiunile cognitive prin care ne etichetăm negativ pe noi și pe ceilalți, în baza unui comportament sau a unei acțiuni specifice.

Exemple:

  • Ce fraier/ă sunt că mi-a scăpat sticla cu apă din mână.
  • E o nepăsătoare. Ieri a fost ziua mea și niciun mesaj nu mi-a trimis.
  • E invidios pentru că nu m-a felicitat pentru promovarea pe care am primit-o.

Personalizarea

Personalizarea este o distorsiune cognitivă prin care ne asumăm vina pentru ceea ce se întâmplă, fără să avem un motiv logic pentru asta.

Astfel, interpretarea noastră este că evenimentele negative se întâmplă din cauza a ceea ce noi am făcut sau nu.

Exemple:

  • Partenerul nu a vorbit azi cu mine. Sigur am făcut eu ceva ce l-a supărat. (când de fapt partenerul a fost ocupat cu serviciul)
  • Copilul a luat o notă mică la un test. E vina mea (părintele) că a luat această notă mică. Trebuia să îl pun să învețe mai mult.
  • Eu sunt de vină că mama este supărată. Trebuia să fi făcut mai mult pentru ea.

Judecata afectivă

Prin judecata afectivă dăm sens realității în funcție de ceea ce simțim. Astfel, luăm ceea ce simțim ca dovadă că un lucru este rău sau periculos. Ceea ce simțim este singura dovadă pe care o avem.

Exemple:

  • Mi-e frică de avion, deci toate avioanele sunt periculoase.
  • Am anxietate, știu că ceva rău urmează să se întâmple.
  • Simt plictiseală când mă uit la film, deci filmul este cel mai prost făcut vreodată.

Desconsiderarea pozitivului sau minimizarea

Desconsiderarea pozitivului este o distorsiune cognitivă prin care nu ținem cont de unele aspectele pozitive minimizându-le.

Exemple:

  • Când cineva ne face un compliment putem gândi: ”Zice doar așa, ca să fie politicos”
  • Când cineva ne admiră eforturile putem răspunde așa: ”Mare brânză! Nu am făcut cine știe ce”
  • Când cineva ne da un feedback pozitiv putem răspunde așa: ”Nu merit să îmi spui asta, pur și simplu s-a întâmplat.” sau ”Nu știu ce s-a întâmplat de a fost atât de bună prezentarea mea, s-au aliniat planetele”.

Imperativele categorice

Imperativele categorice arată un tipar de gândire care trădează anumite reguli interne stricte despre lume și ceilalți. În imperativele categorice este foarte frecvent să întâlnim cuvântul ”trebuie”.

Viața trebuie să se întâmple în felul în care se așteaptă persoana respectivă. Sau după regulile sale.

Astfel de gânduri pun presiune atât pe persoana care le are, cât și pe ceilalți.

Acum să nu luăm toate afirmațiile cu ”trebuie” ca fiind distorsiuni cognitive. De exemplu ”Trebuie să termin proiectul înainte de data limită” nu este o distorsiune cognitivă.

Este normal să gândim așa atunci când ne planificăm timpul. Însă, problemele intervin atunci când gândim precum în următoarele exemple:

  • Nu trebuie să mă supăr pe soț/soție niciodată.
  • Un bărbat trebuie să aducă mereu flori partenerei, altfel nu o iubește.
  • O femeie trebuie să nu refuze nimic bărbatului și să îl ierte mereu.
  • Trebuie să îi mulțumesc mereu pe ceilalți.

Iată și un infografic care ilustrează distorsiunile cognitive sau erorile în gândire

distorsiuni cognitive sau erori in gandire - infografic
Tipuri de distorsiuni cognitive sau erori în gândire, infografic

Cum să schimbi distorsiunile cognitive?

Distorsiunile cognitive sunt gânduri automate și poate fi dificil să ne dăm seama de ele. Însă conștientizarea este un pas cheie aici. După ce ai învățat să îți conștientizezi gândurile, adică să le observi și să identifici distorsiunile cognitive, urmează confruntarea lor.

Confruntarea distorsiunilor cognitive un pas foarte important. Ne ajută să ne echilibrăm gândirea. Iar așa cum am scris și mai sus în articol, dacă ne schimbăm gândirea, ne schimbăm starea emoțională. În consecință, ne vom simți mai bine.

Dacă ai o gândire echilibrată, și starea emoțională este echilibrată, și comportamentul este unul adecvat.

Așadar, iată câțiva pași pentru a-ți schimba gândirea negativă:

Pasul 1: Ține un jurnal

Dacă nu observăm ce se petrece în mintea noastră, nu avem cum să începem un proces de schimbare. Privind exemplele de distorsiuni cognitive de mai sus, îți propun un exercițiu.

Un jurnal este un instrument util în explorarea și confruntarea distorsiunilor cognitive.

În fiecare zi timp de 40 de zile, să notezi pe o foaie de hârtie 5 astfel de distorsiuni cognitive, pe care să le și etichetezi. Este foarte folositor dacă ai un jurnal unde să îți poți ține laolaltă notițele despre gânduri.

Și eu am trecut prin fix același proces de conștientizare și identificare a distorsiunilor cognitive. A fost un pic dificil la început. Cu exemplele de rigoare le-am putut identifica pe ale mele mai ușor.

Pasul 2: Verifică realitatea

Prin câteva simple întrebări poți verifica dacă ceea ce tu gândești este de fapt adevărat. Iată câteva exemple de întrebări pe care ți le poți adresa, unele pot fi similare între ele:

  • De ce gândesc acest lucru?
  • De ce ar fi adevărat acest gând?
  • Am dovezi?
  • Este gândul meu justificat?
  • Cum altfel aș putea interpreta această situație?
  • Există și alt fel în care mă pot raporta la ce se întâmplă?
  • Mi s-a mai întâmplat asta? Cum m-am descurcat atunci?

Pasul 3: Cere părerea unei persoane în care ai încredere

Dacă simți că te duci pe spirala gândurilor în jos, cere opinia unei persoane apropiate.

Putem să verificăm dacă gândurile noastre sunt justificate sau dacă au un fundament realist, primind feedback de la o persoană de încredere.

Ce crede această persoană? Care este viziunea ei? Este diferită de a ta? Dacă da, care sunt motivele ei?

Pasul 4: Rescrie gândul echilibrat

Întrebările de mai sus probabil te-au ajutat să verifici care este realitatea. Astfel, poți rescrie în jurnal gândul în manieră echilibrată.

Pasul 5: Observă dacă se schimbă starea emoțională

De multe ori în cabinet, atunci când împreună cu clientul reușim să modificăm tiparele gândirii, apare imediat schimbarea emoției simțite. Această schimbare este rezultatul echilibrării gândurilor negative.

Observă dacă te simți diferit după ce ai modificat o distorsiune cognitivă.

Schimbând gândurile negative, schimbăm și ce emoții simțim.

Dacă prelucrăm distorsiunile cognitive astfel de fiecare dată când le observăm, avem posibilitatea de a ne crea tipare diferite de gândire. Ne putem crea și menține o gândire echilibrată.

Cu o gândire echilibrată, avem emoții și comportamente echilibrate.

Sfaturi pentru o gândire echilibrată

Ai trecut prin pașii de mai sus și ți-ai schimbat unele dintre distorsiunile cognitive. Foarte bine!

Ce urmează acum?

Menținerea

Ca și într-un proces de pierdere sau luare în greutate pentru echilibrarea ei, menținerea greutății ne ajută să rămânem un timp îndelungat într-un loc sănătos.

Menținerea este un proces care cuprinde mai multe acțiuni, unele dintre le noi. Dacă ne reîntoarcem la aceleași obiceiuri, ne vom întoarce efectiv de unde am plecat.

La fel este și cu gândirea. Poate nu ne ajută faptul că am modificat o dată un gând. Este necesar să fim persistenți pentru a ne menține o gândire echilibrată.

Pe lângă a fi persistent, iată ce mai poți face pentru a-ți menține o gândire echilibrată.

Meditează

Meditația este unul dintre cele mai bune obiceiuri pe care le putem dezvolta în viața noastră. Meditația este de mai multe feluri. De exemplu avem meditațiile ghidate bazate pe respirație, imageriile ghidate și mindfulness-ul.

Vrei să încerci un exercițiu de meditație mindfulness? Am scris unul foarte simplu.

exercitiu mindfulness cand bei un ceai
Mindfulness-ul este un tip de meditație care ne ajută să ne distanțăm de gândurile negative, să căpătăm o meta-perspectivă asupra lor, și să ieșim astfel din furtuna de distorsiuni cognitive.

Meditația are efecte benefice pe mai multe planuri, iar știința ne demonstrează acest lucru de câteva decenii. Reduce stresul, promovează o stare de bine, ajută la echilibrarea stării emoționale, ajută la conectarea cu sine. Acestea sunt doar câteva dintre efectele benefice ale meditației.

Personal, folosesc o platformă de meditație pe care o recomand tuturor. Se numește Headspace. Are și o aplicație pe care o poți descărca pe telefon pentru a face meditația mai accesibilă. Este excelentă!

Mai sunt și alte aplicații despre care am auzit că sunt foarte bune, însă nu am ajuns să le testez: Calm, Atom și Meditopia. Am auzit păreri bune despre ele.

Încearcă-le, poate găsești și aplicații noi care ți se potrivesc mai mult. Important este să începi.

Scrie regulat în jurnal

Eu cred în puterea pe care o are scrisul în jurnal. Este un instrument excelent pentru a ne echilibra gândirea, pentru a ne ventila și urmări ce se întâmplă în mintea noastră.

Folosește cuvinte adecvate când îți vorbești

Oare nu de la monologul interior am plecat? Ceea ce spunem reflectă ceea ce gândim.

Cuvintele pe care le folosim au un impact direct asupra noastră.

Dacă folosim cuvinte care ne ajută să ne vedem într-o lumină mai bună, starea noastră va fi una de bine. Dacă ne criticăm și etichetăm dur, rezultatul va fi unul negativ.

Când toate acestea sunt insuficiente …

Mergi la un psiholog.

Dacă deși ai încercat pașii de mai sus, aceștia nu au fost suficienți pentru tine, s-ar putea să ai nevoie de îndrumarea și sprijinul unui specialist.

Nu uita că este posibil să faci schimbări în tiparele gândirii, iar un psiholog este specialistul potrivit să te ajute să faci asta. La psiholog poți astfel să înțelegi care sunt rădăcinile emoțiilor pe care le simți. Poate să conștientizezi cum istoria ta a influențat modul în care percepi sau interpretezi unele aspecte despre tine. Și să începi să faci pașii cei mai potriviți pentru tine, în terapia individuală.

Tu cum îți menții o gândire liberă de distorsiuni cognitive?


Referințe

PsihoSensus Therapy folosește numai resurse reputabile, articole și cercetări științifice, reviste și jurnale medicale, cărți și alte documente relevante și de încredere redactate de cercetători și specialiști cunoscuți în domeniu, pentru redactarea articolelor. Citește despre procesul nostru editorial și despre cum ne scriem articolele.

7 thoughts on “Distorsiuni Cognitive: Ce Sunt Și Cum Le Schimbăm”

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top