Cu toții știm ce este stima de sine într-o oarecare măsură. Avem o anumită imagine despre ce înseamnă să ai stimă de sine și faptul că este de ajutor, poți fi mai motivat, mai centrat pe soluții și pe faptul că poți dacă ai stimă de sine. Dar ea nu este întotdeauna la fel. Poate varia și poate produce anumite efecte în plan personal, profesional, relațional.

Vom vedea mai jos ce este stima de sine, de câte feluri este și ce înseamnă fiecare, cum ne ajută stima de sine și cum ne-o putem proteja de-a lungul timpului.

Ce este stima de sine?

În DEX ”stimă” înseamnă STÍMĂ s. f. Sentiment de prețuire și de respect determinat de meritele sau de calitățile cuiva sau a ceva; considerație; p. ext. atitudine respectuoasă. (preluat de pe dexonline.ro). Putem stima alte persoane, dar și pe sine.

Așadar stima de sine înseamnă prețuirea și respectul acordate propriei persoane în funcție de calități, merite sau alte aspecte relevante din punct de vedere subiectiv. Este important să avem pe ce să ne bazăm atunci când ne apreciem. Altfel nu ne creăm de fapt o stimă de sine înaltă, ci ne creăm doar o fațadă.

În psihologie numim stimă de sine ca o evaluare personală și subiectivă a propriei persoane, valori, capacități, calități. Cu cât ne vedem într-o lumină mai bună cu atât stima de sine va fi înaltă. Invers, dacă din diferite motive ne vedem într-o lumină mai puțin pozitivă, atunci și stima de sine suferă. Astfel, stima de sine poate fi influențată de oamenii pe care îi întâlnim și de experiențele pe care le avem, de boală, aspecte genetice, gânduri și credințe despre sine, feedback-ul de la ceilalți, comparații, vârstă și personalitate.

Importanți psihologi definesc stima de sine în general ca o măsură pentru cât de mult o persoană se valorizează, apreciază, aprobă, sau se place pe sine (1).

Stima ta de sine este definită de patru componente importante:

  • sentimentul de siguranță: strâns legat de ceea ce faci și cum faci, de activitățile noi pe care le încerci și încurajarea pe care o primești de la ceilalți, de a acționa fără teamă de critica celorlalți sau teamă de eșec
  • identitatea: ceea ce tu cunoști despre tine, despre cine ești, rolurile tale, calități, personalitate, abilități, nevoi, sentimente și emoții
  • sentimentul de apartenență la diferitele grupuri sociale, culturale, profesionale, relațiile și experiențele pe care le ai cu oamenii din aceste grupuri
  • sentimentul competenței: încrederea în propria capacitate de a face ceva

Stima de sine nu este ceva cu care ne naștem. O învățăm, și nu este constantă de-a lungul vieții.

De câte feluri este stima de sine?

Stima de sine poate fi de mai multe feluri. Unele clasificări includ două feluri: înaltă sau scăzută. Alte clasificări adaugă un al treilea tip, stima de sine gonflată. Fiecare dintre aceste tipuri are caracteristici importante, pe care le putem observa pentru a le schimba. Desigur că ideal este să avem o stimă de sine înaltă, ea fiind cea care ne aduce beneficii.

Stima de sine înaltă se observă la cei care sunt deschiși, comunicativi, pot primi o critică constructivă, își acceptă greșelile și vor să le îndrepte, gândesc cât se poate de realist, nu iau lucrurile personal, se apreciază pe sine, au încredere în propriile competențe și nu le este teamă de eșec, se iubesc pe sine.

Citește articolul pe care l-am scris despre iubirea de sine. Am inclus și un jurnal cu exerciții care te pot ajuta să te iubești mai mult și să îți crești astfel și stima de sine.

Persoanele care au stimă de sine scăzută tind să îi pună pe ceilalți pe primul loc, nu se apreciază, au o părere negativă despre sine, lume și ceilalți, se simt nesiguri și au dificultăți în a comunica deschis, se compară adesea cu alte persoane, iar acest lucru le scade și mai mult stima de sine.

Îți recomand acest articol mai detaliat despre stima de sine scăzută, unde scriu și câteva sfaturi pentru a o îndrepta.

Book icon
Articol recomandat: Lanțurile stimei de sine scăzute

Persoanele care au o stimă de sine gonflată se cred mai presus de ceilalți, mai speciali, poate chiar perfecți, îi subestimează pe ceilalți, le este greu să asculte sau să înțeleagă nevoile sau opiniile altei persoane, se laudă adesea și nu acceptă să facă greșeli.

Aceste caracteristici ale stimei de sine gonflate sunt caracteristice narcisismului, despre care scriu succint în articolul despre iubirea de sine. Îți recomand să vizitezi articolul și să te uiți la tabelul unde fac comparația dintre stimă de sine, iubire de sine și narcisism.

Ce înseamnă să ai stimă de sine?

Să ai stimă de sine înseamnă că evaluarea propriei persoane este pozitivă, înseamnă să te stimezi, respecți. De obicei a avea stimă de sine este asociat stimei înalte, unei aprecieri pozitive de sine, pe când a nu avea stimă înseamnă a avea stimă de sine scăzută, sau a se vedea într-o lumină negativă.

Poți face online testul stimei de sine Rosenberg (RSE).

Pe lângă aspectele enumerate mai sus, o persoană cu stima de sine înaltă are următoarele caracteristici:

  • se simte încrezătoare și sigură pe sine
  • poate comunica asertiv
  • poate primi feedback
  • îți poate comunica nevoile, dorințele fără să se simtă vinovat/ă, rușinat/ă
  • își acceptă propriile aspecte pozitive și negative
  • își poate dori să se dezvolte personal
  • crede că este o persoană valoroasă
  • este capabil/ă să pună limite acolo unde este cazul, oprind eventuale manipulări
  • se vede egal cu ceilalți, nu mai presus și nici mai prejos
  • are grijă de sine și de propriile nevoi
  • se respectă pe sine și pe ceilalți
  • are curajul să încerce lucruri noi
  • are încredere că se poate descurca în situații dificile
  • nu ia lucrurile foarte personal
  • se iubește pe sine

Cum îți influențează stima de sine viața?

Vrem, nu vrem, stima de sine poate avea un impact important în viața noastră pe toate palierele. Poate ridica sau scădea calitatea vieții noastre. Dacă avem stimă de sine înaltă ne vom bucura mai mult de viață și vom performa la niveluri optime, vom avea relații bune atât cu sine, dar și cu ceilalți.

  • pe plan personal stima de sine înaltă aduce un sentiment de bine cu sine, de confort și acceptare, compasiune, acceptarea diferențelor și lipsa comparației cu ceilalți
  • pe plan relațional putem avea relații mai satisfăcătoare deoarece ne simțim siguri, deschiși, capabili să ascultăm, să împărtășim și să creăm relații armonioase
  • pe plan profesional putem merge pe un plan ascendent, cu încredere în propriile competențe și dorință de învățare, afirmare, dezvoltare

Cum să ai stimă de sine înaltă?

Așa cum am zis stima de sine variază de-a lungul vieții în funcție de anumite lucruri. Astfel putem schimba modul în care ne vedem pentru a avea o stimă de sine înaltă. Cunoașterea de sine, acceptarea și iubirea de sine ajută la creșterea stimei de sine. Poți încerca metode pe cont propriu sau prin ajutor specializat prin dezvoltare personală sau psihoterapie.

Dezvoltarea personală

Ajută și este foarte eficientă pentru creșterea stimei de sine. Este procesul prin care începi să te cunoști mai bine și să îți dezvolți anumite abilități și calități. Astfel stima de sine se poate schimba în bine.

Psihoterapia

Stima de sine poate fi îmbunătățită și prin psihoterapie deoarece este un proces complex care poate atinge aspecte esențiale creșterii stimei de sine:

  • prin acest proces sunt transformate credințele negative (limitative) despre sine, lume și ceilalți
  • se poate îmbunătăți atitudinea față de sine
  • se poate reduce auto-critica negativă
  • persoana poate învăța să aibă o apreciere corectă a aspectelor legate de sine
  • se pot vindeca anumite părți rănite din sine

Îți stau la dispoziție dacă te hotărăști să îți îmbunătățești stima de sine. Te invit să facem o programare.

Cunoaște-te

Când știi cine ești este mai ușor să ai încredere în tine. Cunoașterea de sine înseamnă a explora aspecte ale propriei persoane, de la calități psihologice, până la aspecte fizice.

Învață să te accepți

Multor persoane le este greu sau teamă să accepte aspectele pozitive la ei. Mai degrabă le vine mai ușor să accepte aspectele negative și să se critice decât să aprecieze ceea ce este bun la ei. Totuși acest lucru este incorect față de ei înșiși pentru că o atitudine echilibrată ar însemna acceptarea și a pozitivului dar și a negativului în egală măsură.

Noi nu avem numai părți bune sau numai părți rele. Le avem pe amândouă, iar integrarea acestor aspecte ajută stima de sine prin reducerea perfecționismului.

Încearcă să te compari mai puțin

Un citat al lui Roosevelt spunea că ”comparația este hoțul bucuriei” / ”comparison is the thief of joy”. Eu aș spune că este hoțul stimei de sine dacă nu știm cum să transformăm gelozia sau invidia (care sunt niște emoții normale, naturale) pe care le simțim din urma comparației, în ceva util pentru noi.

Secretul este să ne acceptăm latura mai puțin perfectă, și dacă tot vrem să ne comparăm, măcar să luăm ca un exemplu pe cel cu care ne comparăm.

Ideal ar fi să admirăm și să complimentăm, să ne bucurăm pentru celălalt, și nu să ne comparăm.


Resurse:

  • (1) Self-Esteem Is the Sense of Personal Worth and Competence That Persona Associate with Their Self – Concepts, IOSR Journal of Nursing and Health Science (IOSR-JNHS)
  • Healing Your Emotional Self: A Powerful Program to Help You Raise Your Self-Esteem, Quiet Your Inner Critic, and Overcome Your Shame by Beverly Engel
  • Emoțiile complexe de Ștefan Boncu
  • Self-esteem development from young adulthood to old age: A cohort-sequential longitudinal study. Journal of Personality and Social Psychology, 2010, Orth U, et al.
Programează-te Acum
Mesajul tău. Poți lăsa numărul de telefon dacă preferi să fii sunat/ă.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

12 + nineteen =

Scroll to Top