Test Autocompasiune

Acest test măsoară capacitatea ta de autocompasiune, abilitatea de a fi blând și înțelegător cu tine însuți în momentele dificile. Bazat pe cercetările Dr. Kristin Neff, instrumentul evaluează trei componente esențiale: blândețea raportată la sine, umanitatea comună și mindfulness-ul.

Vei descoperi:

• Cum reacționezi față de propriile greșeli și eșecuri
• Cât de izolat te simți în momentele dificile
• Capacitatea ta de a menține o perspectivă echilibrată
• Tendința de auto-critică și judecată
• Nivelul tău de conștientizare a emoțiilor

Ce Înseamnă Cu Adevărat Să Fii Blând Cu Tine

În cabinet observ un tipar recurent: clienții mei sunt extrem de buni la a-și susține prietenii în momente dificile, dar devin proprii critici necruțători când greșesc ei înșiși. Autocompasiunea nu înseamnă să te justifici sau să eviți responsabilitatea, ci să răspunzi la propriile greșeli și suferințe cu aceeași bunătate pe care o oferi altora.

Este abilitatea de a-ți spune „Înțeleg cât de greu îți este” în loc de „Ar fi trebuit să fii mai bun”.

De Ce E Mai Greu Să Fim Înțelegători Cu Noi Înșine

Din experiența mea, lipsa autocompasiunii vine dintr-un comportament învățat de etichetare, judecată, agresiune verbală care duc fără îndoială la evitare, anxietate (poți explora această legătură cu testul anxietate) și dificultăți în gestionarea emoțiilor (vezi și testul inteligenta emotionala). Este mai greu pentru că nu ne învață nimeni cum să fim blânzi cu noi, și astfel nu știm că acest lucru este și posibil.

Când dialogul nostru interior este dominat de critică, creierul este constant în stare de alertă. Văd zilnic cum această duritate față de sine creează un cerc vicios: cu cât suntem mai critici, cu atât performăm mai slab, ceea ce duce la și mai multă autocritică. Iar acesta, devenit un obicei negativ, poate fi greu de modificat. Dar nu este imposibil.

Cum Poți Dezvolta Autocompasiunea

Pentru a cultiva o relație mai blândă cu tine însuți poți alege între ședințe de psihoterapie în București, într-un spațiu liniștit, unde explorăm împreună originile autocriticii și maniere de a o transforma. Poți, de asemenea, să alegi consultații cu un psiholog online, din confortul casei tale.

În ambele cazuri, lucrăm pentru a transforma vocea critică într-una mai înțelegătoare. Pentru cei care preferă să învețe în propriul ritm, am creat un curs special dedicat celor care vor să depășească autocritica, unde descoperi pas cu pas tehnici practice pentru un dialog interior mai sănătos care îți susține o stare mentală mai pozitivă, o stare emoțională mai bună, și o stimă de sine mai puternică.

Autocompasiunea reprezintă capacitatea de a răspunde propriei suferințe cu căldură, înțelegere și grijă. Acest concept, studiat de Dr. Kristin Neff, se bazează pe trei piloni fundamentali:

1. Blândețea (în loc de autocritică: abilitatea de a fi blând și înțelegător cu tine însuți când treci prin momente dificile.
2. Umanitatea comună (versus izolare): recunoașterea că suferința și imperfecțiunea sunt parte din experiența umană universală.
3. Mindfulness (în contrast cu supraidentificarea): menținerea unei perspective echilibrate asupra emoțiilor negative, fără să le exagerezi sau să le minimizezi.

Scala De Autocompasiune – Forma Scurtă (SCS-SF) reprezintă o versiune validată științific a instrumentului original dezvoltat de Neff. Această versiune cu 12 întrebări, creată de Raes, Pommier, Neff și Van Gucht în 2011, menține excelente proprietăți psihometrice, demonstrând o corelație aproape perfectă (r ≥ 0.97) cu forma lungă a scalei.

Cercetările au arătat că autocompasiunea este strâns legată de bunăstarea psihologică și reprezintă un factor protector important pentru reziliența emoțională. Studiile indică faptul că persoanele cu un nivel ridicat de autocompasiune prezintă:

• Nivele mai scăzute de depresie și anxietate
• O mai mare satisfacție în viață
• Reziliență crescută în fața provocărilor
• Capacitate mai bună de reglare emoțională
• Relații interpersonale mai sănătoase

Validitatea cross-culturală a SCS-SF a fost demonstrată inițial între versiunile în limba engleză și olandeză, instrumentul menținându-și structura factorială și proprietățile psihometrice în ambele limbi (Raes et al., 2011).