Scris de Valentina Dragomir, psihoterapeut | Cum scriem articolele
Ce este anxietatea?
Anxietatea este caracterizată de frică excesivă, simptome fiziologice și disfuncții comportamentale. Poate apărea din cauza unor gânduri pe care le avem, sau poate fi simptom dintr-o tulburare anxioasă. Adesea este confundată cu teama, dar sunt diferențe între ele.
Teama este o emoție de bază, universală, pe care o simțim ca răspuns la anumiți stimuli amenințători reali sau percepuți, iar anxietatea este anticiparea unei amenințări viitoare. Teama de referă la momentul prezent. Anxietatea se referă la viitor.
Ce este atacul de panică?
Atacul de panică este apariția bruscă a fricii, terorii, temei de moarte, însoțite se simptome fizice ca palpitații, dificultate de a respira, senzația de înec, vertij. Adesea atacul de panică este urmat de teama persistentă de a nu avea un alt atac.
Din păcate, datorită stigmei cu care am avea de-a face asociată vizitei la un psiholog, cei mai mulți din pacienții cu care lucrez vin la cabinet în momentul în care simptomele lor au ajuns la un punct maxim pe care nu îl mai pot gestiona.
Făcând o paralelă cu o boală fizică, la psiholog se ajunge ca și la medic în momentul în care boala impune un tratament de urgență. Acesta este și cazul Veronicăi**, o tânără mămică suferind de anxietate.
**Veronica este un personaj fictiv
Care sunt simptomele de anxietate și panică?
Veronica părea firavă și parcă se strângea în sine când am văzut-o prima dată la cabinet. Umerii ei erau puțin ridicați ca și cum ar fi vrut să își protejeze gâtul, privea în jos și corpul ei părea rigid și tensionat.
Anxietatea si atacul de panica de care suferă i-a răpit în ultimul an posibilitatea de a lucra și de a-și continua studiile. În consecință, a petrecut anul acesta acasă izolându-se de lume și suportând frecvente atacuri de panică. Ultimul atac de panică de acum o săptămână a fost atât de puternic încât soțul său a chemat salvarea acasă.
”Majoritatea zilei am parcă un gol în stomac și sunt foarte agitată. Pur și simplu fără motiv. Simt că ceva rău urmează să se întâmple și inima îmi bate foarte tare. Noaptea adorm greu. Nici nu îmi mai amintesc când am reușit să dorm 8 ore continuu.” îmi spune Veronica.
Alte simptome pe care le simte sunt tensiune musculară, stare generala de neliniște, amețeală, palpitații, disconfort epigastric.
Întrebată de ce nu reușește să doarmă, Veronica spune că se îngrijorează foarte mult.
Uneori corpul este atât de tensionat încât pacienții pot avea dureri musculare datorită anxietății pe care o au.
Care sunt simptomele anxietății generalizate conform DSM-5?
A. Anxietate excesivă și griji (așteptări încărcate de frică), prezente mai multe zile decât absente, de cel puțin 6 luni, legate de evenimente sau activități (de exemplu performanța de la serviciu sau de la școală).
B. Individului îi este dificil să controleze grijile.
C. Anxietatea și grijile sunt asociate cu trei (sau mai multe) dintre următoarele șase simptome (cu cel puțin unele dintre simptome să fi fost prezente pentru mai multe zile decât absente în ultimele 6 luni):
Notă: Doar un simptom necesar pentru copii.
- Neliniște sau apăsare sau a fi la limită.
- Obosește ușor.
- Dificultate la concentrare sau a avea un gol în minte.
- Iritabilitate.
- Tensiune musculară.
- Somn tulburat (dificultate la adormire sau a sta treaz, sau un somn agitat, nesatisfăcător.
D. Anxietatea, grijile sau simptomele fizice determină o suferință marcantă sau deteriorare în ariile importante de funcționare a individului: social, ocupațional, sau alte arii.
E. Tulburarea nu se poate atribui unor efecte ale consumului unor substanțe (ex. abuz de droguri sau tratament medicamentos) sau unei probleme medicale (ex. hipertiroidism).
F. Tulburarea nu este mai bine explicată de o altă tulburare psihică (ex. anxietate și griji manifestate în legătură cu a avea atacuri de panică precum în tulburarea de panică, evaluarea negativă din anxietatea socială, contaminarea sau alte obsesii din tulburarea obsesiv compulsivă, separarea de figurile de atașament din tulburarea de anxietate de separare, amintiri despre evenimente traumatice din tulburarea de stres post traumatic, câștigul în greutate din anorexia nervoasă, plângeri despre simptomele fizice din tulburarea somatoformă, defecte fizice percepute din dismorfia corporală, a avea o boală serioasă din hipocondrie, sau conținuturile din credințele delirante din schizofrenie sau tulburarea delirantă).
Cum se simte un atac de panică?
Stând pe marginea canapelei, cu spatele drept și mâinile așezate meticulos în poală, ea continuă: ”M-am speriat foarte tare. Am crezut că voi muri. Nu mai puteam respira cum trebuie și parcă mă sufocam…era ca și cum eram într-un vis. Nu mi se părea real ce mi se întâmplă. Tremuram, eram toată transpirată și mă gândeam – doamne, oare acum mi-e dat să mor?”
Atacul de panică are și alte efecte asupra corpului ca dureri în piept, ceea ce îi face pe pacienți să creadă că au un atac de cord în acel moment, amorțeli ale membrelor, valuri de rece și cald.
Când a fost consultată de medicul urgentist i s-a spus că a avut un atac de panică și nu i s-a administrat decât un calciu efervescent și niște vitamine, apoi i s-a recomandat să facă niște analize mai amănunțite. Analizele i-au ieșit toate bune în ciuda tuturor simptomelor pe care le are.
Cu toate că un atac de panică este foarte intens, are simptome variate percepute ca amenințătoare și aducătoare de moarte, nu a murit nimeni dintr-un atac. Acesta trece după un anumit timp limitat la numai câteva minute.
Care sunt simptomele atacului de panică conform DSM-5?
Notă: Atacul de panică poate apărea într-o stare de calm sau de anxietate.
- Palpitații, bătăi puternice sau accelerate ale inimii.
- Transpirație.
- Tremurături.
- Senzația de respirație tăiată sau de sufocare.
- Senzația de înecare.
- Durere sau disconfort în piept.
- Greață sau deranjament abdominal.
- Amețeală sau senzația de clătinare sau leșin.
- Frisoane sau senzație de căldură.
- Parestezie (amorțeală sau senzații de furnicături).
- Derealizare (sentimentul de ireal) sau depersonalizare (a fi detașat de sine).
- Teama de a pierde controlul sau de a ”înnebuni”.
- Frica de a muri.
Cum se tratează anxietatea și atacul de panică?
Veronica a vrut să știe ce presupune tratamentul anxietății. A refuzat să meargă la un medic psihiatru, deși pentru anxietate este indicat și tratamentul medicamentos.
Crede că a lua pastile o va face dependentă de ele și vrea să evite asta cu orice preț. Vrea doar sa se bazeze pe propriul efort și pe abordarea psihoterapeutică a anxietății.
Tratamentul medicamentos este recomandat în cazurile de anxietate și panică, nu trebuie evitată aceasta recomandare.
Se poate observa tratamentul psihoterapeutic fără medicație și dacă pacientul întârzie să se simtă mai bine, se poate reconsidera tratamentul cu anxiolitice.
În cazul Veronicăi, psihoterapia susținută de tratamentul medicamentos o poate ajuta să se recupereze mai rapid, să se reintegreze în societate și să își reia activitățile sociale pe care le avea înainte: job, studii și întâlniri cu prietenii. Însă datorită refuzului său de a lua medicamente, ne vom baza pe psihoterapie, care este suficienta pentru tratamentul tulburării de anxietate generalizată cu atacuri de panică de care ea suferă.
Eficiența psihoterapiei în tratamentul anxietății a fost dovedită științific de-a lungul anilor printr-o multitudine de studii (studii – v. pag. 12-20).
Psihoterapia integrativă oferă un teren de lucru deosebit de eficient pentru anxietate, utilizând metode specifice pentru a ajuta pacientul să se simtă mai bine și să își îmbunătățească viața calitativ.
În terapie pacienții învață să gestioneze eficient stresul din viața lor, să se relaxeze și să își controleze gândurile care le provoacă anxietate și astfel își pot relua activitățile obișnuite ale vieții și se pot reintegra în cotidian.
Cel mai important este că psihoterapia tratează anxietatea în profunzime, descoperind și vindecând cauzele care determină apariția și instalarea anxietății. Aceasta duce la rezultate favorabile pentru pacient pe termen lung.
BONUS: Te invit sa citești acest articol despre trei acțiuni simple și rapide pentru a-ți calma anxietatea oriunde te-ai afla.
Fă testul online pentru anxietate.
Referințe:
Chand SP, Marwaha R. Anxiety. [Updated 2023 Apr 24]. In: StatPearls [Internet]. Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2023 Jan-. Available from: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK470361/
Ströhle A, Gensichen J, Domschke K. The Diagnosis and Treatment of Anxiety Disorders. Dtsch Arztebl Int. 2018 Sep 14;155(37):611-620. doi: 10.3238/arztebl.2018.0611. PMID: 30282583; PMCID: PMC6206399.
