Scris de Valentina Dragomir, psihoterapeut | Cum scriem articolele
Crezi că ai teama de abandon? Această teamă poate fi extrem de dureroasă, aducând mai multe experiențe dificile pentru tine sau pentru relațiile tale. Din fericire putem depăși teama de abandon și există mulți pași care pot fi făcuți pentru a te ajuta să vindeci această teamă. Această teamă poate fi și de sine stătătoare, de exemplu atunci când ai avut o relație de lungă durată care acum e pe cale să se rupă. Dar teama de abandon poate fi și un simptom dintr-un tablou al unor tulburări: tulburarea de personalitate borderline, tulburarea de personalitate evitantă, și tulburarea de anxietate de separare.
Ca o mică paranteză aici pentru că este vorba despre relația de cuplu, am creat un jurnal cu exerciții pentru relația ta de cuplu pe care te invit să îl descarci gratuit completând formularul de mai jos 👇
Citește în continuare despre ce este frica de abandon, cum să identifici dacă o ai, și voi enumera câteva strategii eficiente pentru a depăși această teamă. Este important să știi că fiecare dintre noi simțim emoțiile, temerile, în mod propriu subiectiv și uneori este necesar sprijinul unui psihoterapeut pentru a le gestiona emoțiile în mod sănătos.
Ce este teama de abandon și cum să o identifici?
Frica de abandon este o teamă comună multor femei și bărbați deopotrivă, care poate avea un impact semnificativ în relațiile unei persoane. Ea are tipare foarte clare pe care le vom discuta imediat, și am întâlnit multe persoane care au această teamă de abandon care poate proveni din experiențe trecute de respingere sau de abandon fizic sau emoțional. Această teamă poate fi dificil de identificat, deoarece, cu cât mai veche este, cu atât este mai subtilă.
Frica de abandon este legată de o perspectivă negativă despre sine, valoarea de sine, meritul să fii fericit, stima de sine printre altele, dar și comportamente care uneori pot părea că nu au deloc legătură cu această frică de abandon. Este important să recunoaștem această teamă de la rădăcini. Astfel vom ști de ce a apărut la noi, cum o simțim, ce efecte are în viața noastră, și putem în continuare să facem pașii necesari spre vindecare și dezvoltarea unor relații mai sănătoase atât cu sine în primul și în primul rând, apoi cu ceilalți.
Așadar, ce este teama de abandon?
Teama de abandon este un sentiment complex, teama că oamenii, indiferent de relația pe care o ai cu ei (colegi, mamă, frate, partener, prieteni) te vor părăsi și, în cele din urmă, vei rămâne singur. Într-un fel, frica de abandon este legată de frica de singurătate, dar nu sunt același lucru. Ele sunt temeri diferite.
Frica de abandon este, de asemenea, legată de frica de respingere, în care oamenii se tem că ceilalți îi vor respinge, fie că este vorba despre, de exemplu, comportamentul, aspectul exterior sau personalitatea lor.
Dacă ai această teamă de abandon, este posibil să simți adesea că nu poți avea încredere în ceilalți că vor fi acolo pentru tine când ai nevoie de ei. Și că la cel mai mic eveniment negativ, relația se pierde, omul pleacă. Astfel poți să te agăți intens de cei dragi și să te temi să fii singur. Dai adesea vina pe tine când observi un comportament cu potențial negativ din partea celuilalt. Astfel, apar tot felul de întrebări despre ce ai putut greși. De aici poți dezvolta chiar dorința de a fi perfect, de a nu face greșeli pentru a fi dezirabil, acceptat și a nu fi abandonat.
Teama de abandon vine cu o stimă de sine scăzută, anxietate și depresie sau alte emoții inconfortabile, cum ar fi gelozia sau invidia.
De asemenea, când avem frică de abandon, putem avea nevoia de a căuta reasigurări despre siguranța relației, a sentimentelor celuilalt, sau dovezi că cel din relație ne este loial. Pe de altă parte, la polul opus, poți dori să eviți relațiile apropiate, tocmai din dorința de a evita durerea unei posibile situații de abandon.
La tine cum observi că se manifestă teama de abandon? Dacă înțelegi și identifici această teamă, poți începe să reflectezi la impactul ei real în viața ta și să lucrezi cu un psihoterapeut pentru a gestiona această teamă și a construi relații sănătoase bazate pe încredere.
Simptome pentru teama de abandon – cum știi că ai această teamă
Teama de abandon, adesea provenind dintr-o experiență traumatizantă din copilărie, se poate manifesta prin mai multe „simptome”. Am scris în ghilimele deoarece teama de abandon nu este o tulburare per se, dar poate produce anumite trăiri în corpul tău, intense și identificabile, anumite credințe și comportamente.
Este important să recunoaștem această teamă pentru a putea să o abordăm în psihoterapie individuală sau în psihoterapie de cuplu pentru a învăța mai multe despre ea și pentru a putea să o prelucrăm eficient. Astfel vom fi mai conștienți de sine și de momentele când apare, putând să facem alegeri care ne ajută să schimbăm această temere.
Teama de abandon poate aduce emoții intense de anxietate, nesiguranță, îndoială de sine, și nevoia de reasigurare constantă din partea celor dragi. Astfel, teama de abandon se recunoaște după:
- Stima de sine scăzută
- Agățare excesivă de partener sau alte persoane dragi
- Căutarea constantă de reasigurare sau liniștire din partea partenerului
- Dificultăți în a lua decizii sau în a-și asuma anumite riscuri
- Gelozie intensă și posesivitate, tristețe
- Evitarea pe cât posibil a relațiilor apropiate
- Hiper-atenție la gesturile de dragoste ale partenerului și lipsa de afecțiune în cuplu
- Căutarea perfecțiunii pentru a menține relațiile
- Imposibilitatea de a părăsi relațiile toxice
- Limite slabe
- Mecanisme de adaptare nesănătoase, cum ar fi comportamentele de autosabotare
- Comportamente de supracompensare pentru a ține partenerul aproape
Persoanele cu teamă de abandon pot deveni excesiv de lipicioase în relații, și pot căuta în mod constant reasigurare din partea partenerului lor. De asemenea, pot avea dificultăți în a lua decizii sau în a-și asuma riscuri din teamă că acest lucru va duce la respingerea lor de către partener (sau din partea unei alte persoane apropiate).
Stima de sine scăzută merge mână în mână cu această teamă de abandon, deoarece persoanele care se tem de respingere se pot teme, de asemenea, că nu sunt suficient de bune pentru ca cineva să rămână în relație cu ele. Această teamă poate duce la sentimente de gelozie intensă și posesivitate, tensionând și mai mult relațiile.
Alte moduri în care se manifestă această teamă de abandon este evitarea relațiilor apropiate sau căutarea perfecțiunii pentru a le menține. Persoanele cu frică de abandon pot dezvolta, de asemenea, mecanisme de adaptare nesănătoase, cum ar fi comportamentele de autosabotaj, consumul de substanțe și emoțiile reprimate.
Adesea, persoanele care se tem să fie abandonate pot avea dificultăți să stabilească limite sănătoase în relațiile lor sau să iasă din relațiile care le fac rău. Astfel, ceea ce fac de fapt este că că renunță la sine în favoarea relației sau a partenerului.
Este important să recunoaștem și să înțelegem teama de abandon. Acesta este primul pas spre vindecare și construirea unor relații mai sănătoase.
Care sunt cauzele care determină teama de abandon?
În calitate de psihoterapeut mă întâlnesc adesea cu persoane care se confruntă cu teama de abandon. Deși este adânc înrădăcinată în experiențele din copilărie de pierdere sau neglijare, poate fi declanșată și de evenimente mai recente, cum ar fi o despărțire sau mutarea unui părinte într-o altă țară.
Formele de abandon din copilărie, cum ar fi neglijarea emoțională, neglijarea fizică sau chiar și a fi martor la violență între părinți, decesul unuia dintre ei, divorțul, toate acestea pot duce la dezvoltarea unor sentimente pe termen lung de nesiguranță și teama de a fi abandonat.
Neglijarea emoțională în copilărie
O formă de abandon în copilărie care poate duce la teama de abandon mai târziu în viață este neglijarea emoțională. Acest tip de neglijare apare atunci când părinții nu reușesc să ofere sprijin emoțional de bază pentru copiii lor sau nu răspund pozitiv la nevoile lor emoționale. Atunci când copiii sunt privați de dragostea și atenția de care au nevoie din partea celor care îi îngrijesc, acest lucru îi poate face să se simtă nesiguri și neiubiți în relații pe parcursul vieții adulte. Acest lucru se întâmplă deoarece pe timpul creșterii lor, nu au învățat cum să aibă încredere că ceilalți pot fi susținători cu aceste emoții de bază sau nevoi emoționale.
Neglijarea emoțională te poate face să crezi că nevoile tale nu contează sau că oamenii importanți pentru tine, de care depinzi, nu vor fi acolo pentru tine când vei avea nevoie. Astfel, poți avea stimă de sine scăzută și dificultatea de a-ți exprima nevoile în relații din cauza fricii că acest lucru va duce la respingere sau lipsă de înțelegere din partea celeilalte persoane.
Neglijarea fizică
Un alt tip de abandon în copilărie care ar putea contribui la dezvoltarea unei frici mai târziu este neglijarea fizică. Atunci când îngrijitorii nu reușesc să satisfacă nevoile fizice de bază ale copilului, cum ar fi asigurarea hranei, adăpostului sau îmbrăcăminții adecvate. Acest tip de neglijare îi poate face pe copii să se simtă nedemni, ceea ce îi determină să creeze o credință conform căreia nu merită dragoste și afecțiune din partea celorlalți, nevoile lor nefiind îndeajuns de importante pentru ceilalți. Astfel ei au trăit abandonul sub această formă, provocând în ei astfel teama de abandon.
Martorii violenței domestice
Teoria atașamentului are o ipoteză că a fi martor la violența între părinți perturbă relația de atașament al copiilor față de părinții săi. Această traumă duce la dereglare emoțională, teamă de abandon și stil de atașament dependent (anxios) la vârsta adultă. A fi martor la violența domestică între părinți este o altă formă de abandon în copilărie, în care există pericolul pierderii unuia dintre părinți. Văzându-și părinții într-o relație violentă îi poate determina pe copii să creadă că relațiile sunt nesigure și imprevizibile, ceea ce îi determină să fie hipervigilenți față de orice posibil abandon în relațiile actuale.
Părinți sau îngrijitori indisponibili din punct de vedere emoțional sau absenți
Părinții sau îngrijitorii indisponibili din punct de vedere emoțional, absenți fizic sau emoțional, experiențele traumatizante, cum ar fi divorțul sau pierderea unui părinte sau a unui îngrijitor, toate acestea pot duce la teama de abandon. Acest lucru se întâmplă deoarece copilul, neavând sprijinul de care are nevoie, se simte singur. Acest lucru creează o teamă de intimitate și de conectare cu ceilalți, deoarece persoanele cu care ei erau conectați au dispărut fizic sau emoțional, lăsându-i singuri în dificultate.
Atașament nesigur
Frica de abandon poate proveni și din diverse tipuri de stiluri de atașament nesigur, cum ar fi atașamentul evitant, care poate duce la sentimente de anxietate și nesiguranță în relații. Stilurile de atașament nesigur sunt construite pe baza inconstanței în relația părinte-copil, lipsa siguranței și a predictibilității.
Unul dintre stilurile de atașament nesigur este stilul de atașament anxios, și implică o nevoie intensă de reasigurare și conectare. Un alt stil de atașament nesigur este stilul de atașament evitant, și implică evitarea relațiilor apropiate din cauza fricii de a fi respins sau abandonat.
Ce impact are teama de abandon în relații?
Teama de abandon poate avea consecințe negative atât în viața personală, cât și în cea profesională. Ea afectează posibilitatea oamenilor de a forma relații semnificative cu cei din jur. Această teamă aducând cu ea sentimente de nesiguranță, stimă de sine scăzută și la dificultăți în exprimarea nevoilor în cadrul relațiilor, frica de o potențială respingere, poate influența comportamentul celui care o are.
Nesiguranță
În relații, teama de abandon poate duce la îndoieli și nesiguranță care pot crea o prăpastie între două persoane. Aceasta poate determina o persoană să devină posesivă precum și excesiv de sensibilă sau reactivă la respingerile percepute din partea partenerului. Acest lucru o determină să aibă dificultăți în a avea încredere și în a forma un atașament sigur în relație cu alte persoane.
Păstrarea distanței fizice sau emoționale față de ceilalți
Teama de abandon poate duce, de asemenea, la evitarea relațiilor apropiate, deoarece indivizii pot simți că este mai sigur să evite orice potențial de respingere sau abandon. Acest lucru poate duce la sentimente de singurătate, izolare și depresie pe termen lung.
Parteneri indisponibili emoțional, distanți
Când vine vorba de alegerea partenerilor de cuplu, teama de abandon poate determina persoanele să intre în relații cu parteneri indisponibili din punct de vedere emoțional sau chiar cu cei care sunt abuzivi sau îi pot repeta aceleași tipare de abandon experimentate în copilărie.
Relații nepotrivite
Un alt impact al temerii de abandon este faptul că poate ține o persoană în relații de cuplu nepotrivite. Alegând parteneri indisponibili din punct de vedere emoțional, și relațiile pot deveni nesatisfăcătoare. Este posibil ca aceste relații să aducă din familiaritatea experiențelor din copilărie in punct de vedere al abandonului. Din păcate, de multe ori aceste relații sunt nesănătoase și instabile, și nu fac decât să le perpetueze acestor oameni sentimentele de nesiguranță și de indisponibilitate, confirmând convingerile negative pe care le au despre ei înșiși și repetând abandonul.
Este important de reținut că frica de abandon este o experiență reală și poate avea consecințe negative asupra relațiilor unei persoane. Este important să găsești sprijin pentru a depăși această teamă. Lucrând la frica de abandon în cadrul terapiei te poate ajuta să înveți cum să îți gestionezi emoțiile, să formezi atașament mai sănătos și să dezvolți strategii de adaptare pentru a face față respingerii și fricii de singurătate.
Cum să a depășești teama de abandon – strategii practice
În calitate de psihoterapeut, am văzut direct efectele devastatoare pe care teama de abandon le poate avea asupra sănătății mintale și a relațiilor unei persoane. Este esențial să recunoaștem că această teamă, deși este de înțeles, este adesea înrădăcinată în experiențe din trecut și este posibil să nu reflecte cu exactitate realitatea actuală. De la exerciții mindfulness la confruntarea gândurilor anxioase, la psihoterapie, toate ajută la domolirea temerii de abandon.
Practica mindfulness
O strategie practică pentru a depăși frica de abandon este să practici exerciții mindfulness și să rămâi pe deplin prezent în acest moment.
Iată un exercițiu mindfulness:
Găsește un loc liniștit unde să poți sta fără să fii deranjat timp de aproximativ cinci minute. Dacă îți este util pune-ți o alarmă pe telefon să te anunțe când au trecut cele 5 minute. Apoi așază-te confortabil, dar alert, în locul ales de tine. În continuare, tot ce trebuie să faci pentru cele 5 minute este să îți dai voie să te conectezi cu ritmul respirației tale, fără să încerci să o modifici în vreun fel.
Concentrează-ți atenția asupra respirației în momentul în care inhalezi pe nas sau pe gură, când pieptul sau abdomenul se ridică și când aerul iese din nas sau din gură la expirație. Fii atent la temperatura aerului în timp ce inspiri. Cum îl simți? Poate că îl simți rece și proaspăt. Fii atent și la temperatura aerului în timp ce expiri. Cum se simte? Poate că îl simți cald și blând. Folosește-ți respirația ca ancoră pentru a-ți menține atenția concentrată în momentul prezent, permițând ca toată pălăvrăgeala mentală (gânduri, griji, task-uri de făcut pe mai târziu), senzațiile fizice și experiențele emoționale să vină și să plece cu fiecare inspirație și expirație. Observă cum te simți după ce ți-ai dat doar cele 5 minute pentru a te conecta la momentul prezent prin concentrarea atenției pe respirație.
Confruntarea gândurilor automate negative
O altă strategie practică este să devii observatorul detașat al minții tale și să pui la îndoială gândurile și credințele negative numite și distorsiuni cognitive, care contribuie la această frică.
Citește acest articol unde am scris despre distorsiunile cognitive, și folosește întrebările de la finalul articolului pentru a te ajuta să îți confrunți aceste gânduri.
Psihoterapia pentru teama de abandon
Psihoterapia ajută la alinarea temerii de abandon. Ea poate fi benefică în explorarea cauzelor care stau la baza acestei temeri și în dezvoltarea unor conexiuni emoționale mai sănătoase cu ceilalți. Astfel, psihoterapia este un instrument puternic care te poate susține în demersul tău de vindecare.
Pentru persoanele care au o tulburare de personalitate borderline este importantă abordarea prin psihoterapia dialectic comportamentala (DBT), sau psihoterapia schemelor. Aceste două tipuri de abordări psihoterapeutice sunt construite special pentru a ajuta aceste persoane să facă față cu succes simptomelor acestor tulburări de personalitate.
Prin psihoterapie, poți explora cauzele care stau la baza acestei frici și poți obține o mai bună înțelegere a modului în care aceasta îți afectează relațiile cu ceilalți. În plus, psihoterapia oferă o oportunitate să procesezi experiențele din trecut care ar fi putut contribui la nesiguranță sau neîncredere în relațiile tale. De asemenea, te ajută și la dezvoltarea strategiilor de adaptare mai sănătoase pentru a face față respingerii, singurătății, și altor temeri legate între ele.
În cadrul terapiei poți învăța să identifici și să gestionezi gândurile și credințele negative care contribuie la teama de abandon. Poți de asemenea să înțelegi diferitele tipuri de atașament și cum poți încuraja la tine construirea atașamentului sigur. Atașamentul sigur în relații se bazează pe o stare internă de confort și siguranță în singurătate și în relații.
Terapia se poate concentra, de asemenea, pe a te susține să îți dezvolți abilitățile de comunicare asertivă și rezolvarea conflictelor. Acest lucru te poate ajuta să te simți mai sigur în relațiile tale, mai capabil și încrezător să comunici, să ceri ceea ce ai nevoie și să negociezi.
Un alt aspect important în psihoterapie, este includerea autocompasiunii care este este esențială pentru a depăși frica de abandon. Practicarea grijii de sine și a fi blând cu tine însuți în momentele dificile te poate ajuta să construiești reziliența și un sentiment mai mare de siguranță în interiorul tău.
Așadar, înțelegând cum te ajută psihoterapia poți alege mai ușor să faci acest pas în îmbunătățirea calității vieții tale de relație.
Poți opta atât pentru psihoterapie individuală la cabinet, cât și pentru psihoterapie online pentru a primi sprijinul să depășești teama de abandon.
Cum vorbești cu un prieten sau cu un profesionist despre teama ta de abandon
Teama este o emoție normală pe care toată lumea o experimentează și este important să știi cum să le comunici temerile tale celorlalți. Fie că este vorba de un prieten sau de un profesionist, deschiderea în legătură cu temerile tale poate părea înfricoșătoare. Este nevoie de curaj pentru a îți recunoaște și exprima temerile, dar merită să experimentezi ușurarea care poate veni odată cu împărtășirea lor.
Un lucru care te poate ajuta este să abordezi conversația este să știi că persoana aleasă nu te va judeca. Să ai încredere că ai ales persoana potrivită cu care poți vorbi deschis despre temerile tale. Un psihoterapeut nu te judecă, acest lucru este clar. Dar prietenii, chiar dacă nu sunt conștienți sau nu doresc te judece, o pot face fără să își dea seama. Așa că este esențial să știi că ai ales persoana potrivită.
Un altul este să îți exprimi clar emoțiile și să fii sincer cu privire la ceea ce simți. Amintește-ți că temerile și sentimentele tale sunt valide, iar persoana cu care vorbești este acolo pentru a te sprijini.
Fie că discutați despre o frică irațională sau despre o problemă emoțională mai profundă, o conversație deschisă și sinceră poate duce la dezvoltare personală și la o mai bună înțelegere a propriei persoane.
Grija de sine și autocompasiunea parte din a depăși teama de abandon
Există strategii de grijă pentru sine care pot ajuta persoanele să facă față acestei frici. Este important să practici zilnic autocompasiunea și grija de sine. Grija de sine și autocompasiunea sunt practici care au un impact pozitiv deosebit de puternic pozitiv. Te pot ajuta să recapeți respect de sine, să te iubești mai mult și să îți crești stima de sine.
Recunoștința este o altă practică sănătoasă pentru mintea și emoțiile noastre. Aceste practici sănătoase pot include stabilirea unor limite sănătoase, prioritizarea activităților de grijă de sine, cum ar fi exercițiile fizice și tehnicile de relaxare, căutarea de sprijin din partea celor dragi și a profesioniștilor și explorarea cauzelor profunde ale fricii cu un terapeut.
Un cuvânt de încheiere
Frica de abandon este o teamă reală pe care mulți dintre noi o experimentăm, dar aceasta nu trebuie să ne controleze viața. Înțelegând ce este frica de abandon și ce o provoacă, putem lua măsurile necesare pentru a ne gestiona temerile în mod pozitiv.
Acest lucru include atât strategii de grijă de sine, cât și să vorbim deschis prieteni de încredere sau profesioniști despre teama noastră de abandon. Este important să îți amintești că poți purta aceste conversații fără rușine sau vinovăție. Este ceva ce afectează multe persoane, iar asumarea unui rol activ în îmbunătățirea situației tale te va ajuta să te îndrepți spre viața pe care ți-o dorești pentru tine.
Cu puțină răbdare și alegerile potrivite pentru tine, poți începe să fii mai liniștit în relațiile tale. Aceste strategii te pot ajuta să câștigi puterea de a face față mai bine fricii de abandon.
Resurse:
Witness of Intimate Partner Violence in Childhood and Perpetration of Intimate Partner Violence in Adulthood
Fear of abandonment as a mediator of the relations between divorce stressors and mother-child relationship quality and children’s adjustment problems
Reviewing the clinical significance of ‘fear of abandonment‘ in borderline personality disorder
Attachment styles in patients with avoidant personality disorder compared with social phobia
Separation Anxiety Disorder
Quality of Social Relationships and the Development of Depression in Parentally-Bereaved Youth
