simptome ptsd pandemie - femeie care are o durere si sta in pat

Izolarea poate avea efecte psihologice pe termen lung și se pot simți sub diferite forme. Aceste efecte pe termen lung pot fi simptome de stres posttraumatic la care este bine să fim atenți pentru a face pași să ne simțim mai bine.

În acest articol voi scrie despre ce este tulburarea de stres post-traumatic și diferența dintre aceasta și un răspuns la un eveniment traumatic. De asemenea, ce putem face ca să diminuăm aceste simptome.

Ce este tulburarea de stres post-traumatic?

Tulburarea de stres post traumatic (PTSD) este o tulburare de sănătate mintală cauzată de o experiență traumatică intensă. Pe scurt, simptomele sunt foarte complexe și sunt concentrate pe câteva categorii definitorii: amintirile intruzive, comportamentul de evitare, modificările negative ale gândirii, comportamentului și reacțiilor emoționale.

Simptomele din DSM-5 (Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mintale ediția a cincea) pentru tulburarea de stres post-traumatic sunt: (traducere personală, paginile 271, 272):

B. Prezența a unuia sau a mai multora dintre următoarele simptome intruzive asociate cu evenimentul traumatic, cu declanșare după experiența evenimentului traumatic:

    • 1. Amintiri intruzive, recurente tulburătoare și involuntare despre evenimentul traumatizant.
    • 2. Vise repetitive și tulburătoare ale căror conținut sau afect este legat de evenimentul traumatizant.
    • 3. Reacții disociative (de exemplu flashback) în care individul se simte și se comportă ca și cum evenimentul se repetă. (Astfel de situații pot apărea pe un continuum, cu cele mai extreme expresii fiind pierderea completă a contactului cu momentul prezent sau cu împrejurimile).
    • 4. Tulburarea psihologică intensă sau prelungită la expunerea unui stimul intern sau extern care simbolizează sau amintește de un aspect al evenimentului traumatic.
    • 5. Reacții fiziologice marcate la stimuli interni sau externi care simbolizează sau amintește de un aspect al evenimentului traumatic.

C. Evitarea persistentă a stimulilor asociați cu evenimentul traumatizant, începând după ce evenimentul a avut loc, arătată de una sau ambele simptome:

    • 1. Evitarea sau eforturile de a evita amintirile, gândurile sau sentimentele în suferință sau în strânsă asociere cu evenimentul  traumatic.
    • 2. Evitarea sau eforturile de a evita stimuli externi (oameni, locuri, conversații, activități, obiecte, situații) care trezesc amintiri, gânduri sau sentimente de suferință aproximativ sau în strânsă asociere cu evenimentul traumatic.

D.Modificări negative ale cognițiilor și stării de spirit asociate cu evenimentul traumatic, începutul sau agravarea după ce evenimentul  a avut loc, după cum reiese din două (sau mai multe) dintre următoarele:

    • 1. Incapacitatea de a-și aminti un aspect important al evenimentului traumatic (de obicei datorat amneziei disociative și nu altor factori, cum ar fi traumatisme craniene, consumul de alcool sau medicamente).
    • 2. Credințe sau așteptări negative persistente și exagerate despre sine, ceilalți, sau lumea (de exemplu, „sunt rău”, „Nimeni nu poate fi de încredere”, „Lumea este complet periculoasă ”,„întregul meu sistem nervos este ruinat definitiv”).
    • 3. Cogniții persistente, distorsionate, despre cauza sau consecințele evenimentului traumatic care îl determină pe individ să se învinovățească pe sine sau pe ceilalți.
    • 4. Stare emoțională negativă persistentă (de exemplu, frică, groază, mânie, vinovăție sau rușine).
    • 5. Diminuarea semnificativă a interesului sau a participării la activități importante.
    • 6. Sentimente de detașare sau înstrăinare de ceilalți.
    • 7. Incapacitate persistentă de a experimenta emoții pozitive (de exemplu, incapacitatea de a experimenta fericire, satisfacție sau sentimente de iubire).

E. Modificări marcate ale excitației și reactivității asociate cu evenimentul traumatic sau agravarea după ce evenimentul traumatic care a avut loc, după cum reiese din două (sau mai multe) dintre următoarele:

    • 1. Comportament iritabil și izbucniri furioase (cu puțină sau minimă provocare) exprimate de obicei ca agresiune verbală sau fizică față de oameni sau obiecte.
    • 2. Comportament imprudent sau autodistructiv.
    • 3. Hipervigilență.
    • 4. Răspuns exagerat de sperietură.
    • 5. Probleme cu concentrarea.
    • 6. Tulburări de somn (de exemplu, dificultăți de a dormi sau de a rămâne adormit sau de somn neliniștit).

Aceste simptome sunt preluate din manualul de diagnostic, însă un diagnostic corect se poate pune doar de către un specialist în sănătate psihică.

De ce vorbim despre simptome de stres post-traumatic după o perioadă de izolare?

Pentru că istoria se repetă și trecutele epidemii au afectat negativ sănătatea mintală a persoanelor care au supraviețuit infecției, persoanelor și copiilor și a primilor respondenți.

Multe studii din sfera sănătății mintale efectuate în epidemiile precedente au arată că o catastrofă în sănătatea publică este o experiență traumatică care poate duce la prezența simptomelor de tip stres post-traumatic sau la o tulburare de stres post-traumatic (PTSD).

Dacă avem simptome de stres post-traumatic nu înseamnă că avem și diagnosticul de tulburare de stres post-traumatic.

Cine poate avea simptome de stres post-traumatic?

Izolarea, faptul că am avut de-a face cu incertitudini foarte mari, pierdere, și alte evenimente traumatice, acestea ne pot lăsa efecte negative pe termen lung. Oricine poate fi afectat. Persoanele care deja sufereau de alte probleme de sănătate mintală încă de dinainte de această perioadă sunt vulnerabile.

De asemenea persoanele direct implicate în gestionarea crizei de sănătate publică precum medicii, asistentele medicale, personalul medical în general, persoanele infectate care au supraviețuit infecției, persoanele care au stat în izolare și copiii lor.

Aceste efecte pot apărea atât imediat după experimentarea evenimentului traumatic, cât și la cel puțin o lună după.

Haideți să vedem care sunt simptomele la care să fim atenți.

Care sunt simptomele de stres post-traumatic?

Este normal ca după o experiență traumatică să ai câteva simptome ale stresului post traumatic, de exemplu:

  • te simți stresat
  • ești iritabil
  • ai explozii de furie
  • ai anxietate
  • ai probleme cu somnul
  • apar coșmaruri legate de o experiență traumatică
  • eviți oamenii sau locurile care sunt percepute periculoase sau care îți amintesc de experiența traumatică
  • ai probleme de concentrare sau gânduri intruzive, care nu îți dau pace
  • ai amintiri care te supără
  • apar flashback-uri care te deconectează de la momentul prezent

Cu cât ai avut experiențe directe traumatice este mai probabil să ai sentimente negative mai intense.

Majoritatea oamenilor sunt foarte rezilienți și aceste sentimente negative pot dispărea cu timpul. Însă uneori acestea pot persista pe o perioadă mai lungă de timp sau se pot agrava.

Sprijinul pe care îl ai de la cei din jurul tău sau de la terapeutul tău, împreună cu strategiile sănătoase de coping pot ajuta la diminuarea acestor simptome.

Este important să monitorizezi cum te simți mai ales dacă ești un respondent din primă linie sau ai supraviețuit bolii sau unui eveniment traumetic.

Deși nu toată lumea răspunde la fel la evenimentele traumatice, acestea sunt două categorii de persoane care prezintă un risc mai mare de a dezvolta PTSD.

Este important să soliciți asistență dacă observi că unele simptome modifică calitatea vieții tale sau crezui că poți avea PTSD.

Ce poți să faci ca să reduci simptomele de stres post-traumatic?

Echilibrarea emoțională

Reducerea simptomelor legate de reacțiile emoționale se poate face prin meditație, prin gestionarea emoțiilor în momentul în care le simți, prin activitate fizică. Meditația și activitatea fizică ajută la reducerea emoțiilor de furie, iritabilitate, a stresului și a anxietății.

Coșmaruri sau vise

Pentru prelucrarea viselor îți recomand să păstrezi un jurnal al viselor. În acest jurnal pe care îl ții undeva aproape de pat, vei nota visele așa cum ți le amintești. Te poți gândi dacă acest vis exprimă ceva legat de trauma trăită, dacă este un mod de a o gestiona și a exprima emoțiile trăite pe care nu le poți exprima în cotidian. Există oare și simboluri ascunse care pot reprezenta un mesaj, o lecție importantă pentru tine?

Cogniții distorsionate

Dacă ai gânduri nerealiste despre oameni, locuri sau obiecte care au legătură cu evenimentul traumatic, iți recomand să citești despre distorsiunile cognitive. Vezi dacă ce am scris în articol ți se potrivește și dacă reechilibrarea gândirii te ajută să capeți o perspectivă mai adecvată asupra posibililor stimuli.

Ancorarea în momentul prezent

Atunci când simți că nu mai ești atent sau nu te poți concentra eficient, pentru a te reconecta la momentul prezent îți recomand un exercițiu avansat de mindfulness.

Tehnica 5-4-3-2-1 este o tehnică de grounding eficientă pentru momentele în care ai nevoie să te ancorezi în prezent. Te folosești de simțurile tale: văz, simțul tactil, auz, miros și gust, și elemente din exterior.

Concentrează-te pe cât mai multe detalii pe fiecare simț. Aceste detalii pot fi chiar cele pe care în mod obișnuit nu le-ai lua în seamă.

exercitiu 54321 mindfulness pentru ancorare in prezent

Dacă simți că aceste simptome durează de ceva timp și nu s-au redus de la sine, ba chiar unele s-au agravat, consultă un specialist psiholog sau medic psihiatru.

Pe scurt în acest articol:

  • Izolarea, pierderile din timpul ei pot fi experiențe traumatice pentru noi. Există numeroase studii care s-au ocupat de apariția simptomelor și tulburării de stres post-traumatic după izolare.
  • Unele persoane pot prezenta simptome de stres post-traumatic în urma izolării sau a factorilor de mai sus. Cu toate acestea nu toată lumea prezintă simptome.
  • Dacă avem simptome nu înseamnă că avem tulburarea de stres post-traumatic, ci poate fi o reacție normală la experiențele traumatice suferite.
  • Simptome la care să fim atenți sunt: stresul ridicat, iritabilitatea, furia, reacții emoționale posibil exagerate, anxietate, probleme cu somnul, amintiri sau gânduri care nu ne dau pace, și sentimentul de deconectare față de prezent.
  • Persoanele vulnerabile la stresul post-traumatic sunt cei care deja au o suferință psihologică, respondenții din prima linie, persoanele care au supraviețuit evenimentului traumatic și persoanele care au stat în izolare.
  • Poți avea grijă să reduci simptomele pe care le observi. Poți face sport și medita, scrierea viselor într-un jurnal și folosirea unui exercițiu de mindfulness avansat care se numește tehnica 5-4-3-2-1 de grounding.
  • Dacă simptomele sunt persistente și chiar simți să se agravează unele dintre ele, cea mai bună soluție este apelarea la un specialist în sănătate mintală și anume un psiholog, psihoterapeut sau medic psihiatru.

Resurse:

  • Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mentale, a cincea ediție (DSM-5)
  • Posttraumatic Stress Disorder in Parents and Youth After Health-Related Disasters https://doi.org/10.1017/dmp.2013.22
Programează-te Acum
Mesajul tău. Poți lăsa numărul de telefon dacă preferi să fii sunat/ă.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top