o tanara femeie plictisita isi sprijina capul cu mana stanga

Cu toții ne-am simțit plictisiți la un moment dat. Poate acum ești plictisit și vrei să afli ce să faci ca să te simți diferit. Plictiseala este destul de comună și disconfortul pe care îl aduce poate fi greu de gestionat. De aceea căutăm de obicei ceva de făcut ca și soluție la această emoție. Simplu. Sau poate nu chiar atât de simplu.

Te gândești, de ce un ghid de gestionare a plictiselii? Pentru că fiind o emoție, ne poate ghida comportamentul către două tipuri de acțiuni.

Unele dintre aceste acțiuni-soluții sunt funcționale, altele disfuncționale. Adică unele ne ajută să direcționăm energia plictiselii în scopuri utile și de dezvoltare, altele funcționează în detrimentul nostru. Vom vorbi în detaliu despre cum să facem față plictiselii, ce este bine să facem și ce nu.

Însă, înainte de aceste detalii esențiale pentru dezvoltarea inteligenței emoționale, haideți să discutăm despre plictiseală. Ce este, care este scopul ei, și de ce apare?

Iată în continuare ce trebuie să știi despre această emoție complexă.

Ce este plictiseala?

Plictiseala este una dintre cele mai complexe și chinuitoare emoții. Nu este una dintre emoțiile universale de bază, însă este o emoție comună, des întâlnită. Dacă nu știm ce să facem cu ea, ne poate determina să ne îndreptăm către acțiuni nesănătoase. Søren Kierkegaard, filozof danez, o numea ”rădăcina tuturor relelor”.

Plictiseala este rădăcina tuturor relelor. Este foarte interesant că plictiseala, care are o natură atât de calmă și sedantă, poate avea o așa capacitate de a iniția mișcarea. Efectul pe care îl produce plictiseala este absolut magic, dar acest efect nu este de atracție, ci de repulsie. – Søren Kierkegaard

Precum arată studiile (vezi referințele din subsolul paginii), plictiseala este asociată cu depresia și comportamentele disfuncționale. De asemenea, este un predictor și uneori cauză pentru probleme psihologice precum comportamentele compulsive de mâncat, cumpărături, social media și adicții. Și cum asta nu ar fi de ajuns, plictiseala ne poate face să simțim repulsie pentru lucrul pe care îl facem în timp ce devenim plictisiți.

Plictiseala este o emoție care adesea este simțită ca fiind inconfortabilă, în funcție de tipul experimentat. Da, există mai multe tipuri de plictiseală. Mai exact 5 la număr. În funcție de intensitatea disconfortului fizic și emoțional, avem:

Plictiseala indiferentă

Plictiseala indiferentă este caracterizată de o stare de calm și retragere în general. Emoția simțită are valență ușor pozitivă. Persoana nu are nici un comportament agitat, nici nu caută activități de făcut. De aici și numele de indiferentă.

Plictiseala calibrantă

Plictiseala calibrantă este mai neplăcută decât plictiseala indiferentă. Când simțim acest tip de plictiseală suntem disponibili să facem alte activități decât cele pe care le întreprindem în acel moment, dar nu căutăm activ altceva de făcut. Nu avem un comportament agitat, dar simțim disconfortul ușor al plictiselii.

Plictiseala activantă

Plictiseala activantă este tipul de plictiseală este caracterizat de o stare de neliniște și o căutare activă de activități pentru a reduce plictiseala. Este acel tip de plictiseală care deja are o valență negativă simțită și pe care ne dorim să o schimbăm. Ne gândim și planificăm activități sau avem alte încercări de a defășura o activitate plăcută.

Plictiseala reactantă

Plictiseala reactantă este un tip de plictiseală resimțită mai intens decât cea activantă. Nivelul de agitație fizică este crescut. Persoana caută activ și are încercări de a se implica în diferite activități. Menținerea atenției la o activitate desfășurată este dificilă. Tendința generală este de a încerca să scapăm din acea situație. Acest tip de plictiseală poate apărea când facem o activitate pe care o simțim ca un obstacol între noi și ceea ce ne dorim de fapt să facem.

despre psihoterapie si psihoterapeuti

Plictiseala apatică

Plictiseala apatică este un tip de plictiseală diferit de cele 4 de mai sus. Dacă la cele 4 menționate gradual afectivitatea negativă și agitația fizică cresc, plictiseala apatică are un grad înalt de afectivitate negativă și un grad scăzut de activare fizică. Este un tip de plictiseală similar apatiei din depresie și poate declanșa gânduri similare celor întâlnite în depresie.

Ca să identifici tipul de plictiseală pe care îl simți, urmează acești pași simpli:

  • asociezi plictiseala cu emoții pozitive (1) sau negative (5)? Notează cu un număr de la 1 la 5 valența emoției simțite. Este mai mult negativă sau tinde spre pozitivă?
  • cotează nivelul de activare de la calm (1) la agitat (5). Notează cu un număr de la 1 la 5 gradul de activare fizică pe care îl simți. Ești mai mult calm sau mai degrabă agitat?

Rezultatele arată astfel:

  • Valența emoției 2 și activarea fizică 1 indică plictiseală indiferentă
  • Valența emoției 3 cu activarea fizică 2 indică plictiseală calibrantă
  • Valența emoției 3 cu activarea fizică 3 plictiseală activantă
  • Valența emoției 4 cu activarea fizică 4 plictiseală reactantă
  • Valența emoției 4 cu activarea fizică 1 plictiseală apatică
  • Alte combinații se încadrează între tipurile de plictiseală
grafic cu tipurile de plictiseala
Types of boredom: An experience sampling approach, Goetz, T., Frenzel, A.C., Hall, N.C. et al. (2014)

Ce cauzează plictiseala?

Există mai multe motive pentru care simțim plictiseala. De cele mai multe ori cauza este o combinație între factori interni și externi. De exemplu, dificultatea de a ne păstra atenția și mediul care nu ne stimulează suficient sunt doi factori care cauzează plictiseala.

Iar faptul că trendul este unul descendent în ce privește capacitatea oamenilor de a se concentra nu este o veste foarte bună…

Mediul încărcat de stimuli egali în intensitate

Când sunt prea multe lucruri de făcut, avem libertate de a alege. A avea această libertate este esențială pentru sănătatea noastră psihică. Ce s-ar putea să nu știm însă, este faptul că prea multe opțiuni pot avea uneori un efect paradoxal de paralizie decizională. Nu știm ce să alegem, procrastinăm, și în consecință ne plictisim.

Mediul nu ne oferă stimuli satisfăcători

De exemplu deși există activități de făcut, ele nu (mai) prezintă interes pentru noi. În consecință ne vom dori să facem ceva, dar nu vom ști ce, și simțim plictiseală.

În mediu există stimuli care interferează cu activitatea pe care o desfășurăm

Aici se întâmplă ceva foarte interesant. Dacă există stimuli care se suprapun cu activitatea pe care o fac, atenția mea este distrasă de la activitatea pe care o fac. În consecință, dacă nu mă pot concentra voi experimenta plictiseală. Efectul plictiselii aici este că o voi asocia cu acea activitate și nu îmi va mai plăcea. În plus îmi va lua aproximativ 15-20 minute să mă reîntorc mental la ceea ce făceam înainte să fiu distrasă.

Să zicem că mie îmi place să ascult muzică în timp ce citesc. Făcând 2 lucruri în același timp, îmi va fi greu să mă concentrez asupra cititului. Atunci voi crede că nu pot să îmi țin atenția concentrată pentru că ceea ce citesc este neinteresant, și nu pentru că fac două lucruri în același timp. Pe viitor acest lucru mă poate face să nu mai vreau să citesc acea carte, sau sa nu mai citesc deloc pentru că le voi percepe ca fiind plictisitoare.

Competențele noastre sunt mai ridicate decât activitatea pe care o întreprindem

Se întâmplă să ni se ceară să facem ceva care este sub nivelul nostru de competențe profesionale sau personale. Atunci ne putem simți plictisiți. Motivul este pentru că activitatea respectivă nu ne provoacă îndeajuns încât să simțim că suntem utili și că facem ceva pe măsura competențelor.

o femeie care lucreaza si se uita pe geam

De asemenea, se poate întâmpla să ne simțim plictisiți atunci când jucăm un joc contra unui oponent mai slab. Ajungem eventual să ne plictisim pentru că simțim că oponentul nu ne provoacă îndeajuns.

Suntem obligați să facem ceva ce nu ne dorim

Acest lucru se întâmplă mai frecvent în cadrul activităților de la serviciu sau la școală. Prezentarea aceea, temele, statul la cursuri sau frecventarea orelor pot fi lucruri pe care nu dorim să le facem. Astfel ajungem să simțim plictiseală atunci când nu putem, din diferite motive, să părăsim acel cadru.

Dorim să facem altceva însă există ceva care ne oprește

De exemplu, vreau să petrec timp cu prietenii mei în parc, dar ploaia mă oprește să ies afară din casă.

Avem prea mult timp liber

Avem cu toții (sau unii dintre noi mai mult decât alții) zile în care avem timp și nu știm ce să facem cu el. Suntem atât de bogați încât avem timp liber. Timpul liber este foarte bun, necesar și sănătos. Însă plictiseala poate apărea dacă nu știm cu ce să îl ocupăm.

Avem energie pe care nu știm cum să o folosim

Plictiseala nu înseamnă lipsa energiei, ci prezența ei. Ce lipsesc însă, sunt activitățile care prezintă interes. Putem să ne auzim spunând că ”vreau să fac ceva dar nu știu ce”. Deci energie de investit este, dar nu găsim în ce.

Cum să îți folosești plictiseala în sens pozitiv sau mecanisme de coping funcțional, un alt fel de a spune ce să faci când ești plictisit

Plictiseala are forța să ne determine să căutăm activități pe care le facem. Însă aceste activități, pentru a face față plictiselii și a o utiliza în beneficiu propriu, trebuie să fie unele constructive.

Din punctul meu de vedere, plictiseala poate stimula creativitatea și poate ajuta în procesul de creștere și dezvoltare a noastră pe mai multe paliere ale vieții. Plictiseala are o energie mobilizatoare. Ne poate mobiliza să ne satisfacem multe nevoi pe care le avem. Plictiseala are ca scop dezvoltarea, căutarea de nou, evoluția personală.

Este bine să știm încotro să direcționăm energia plictiselii și să nu o irosim ori să încercăm să ne ”tratăm” de plictiseală cu substanțe sau alte substitute.

Iată exemple de coping pozitiv, idei pe care le poți utiliza ca un ghid pentru a-ți gestiona plictiseala:

Asumarea responsabilității

Când plictiseala se instalează, se pune ca o ceață pe ochi și nu mai putem vedea bine cauza. Astfel putem da vina pe cu totul altceva. Se întâmplă să dăm vina chiar pe viață, societate, sau alte lucruri exterioare nouă. Și ajungem să ne simțim singuri și deprimați, neputincioși, captivi.

Însă, atunci când ne asumăm responsabilitatea pentru ceea ce simțim, nu mai cădem în neputință. Atunci putem alege să schimbăm ceva pentru a ne integra plictiseala și a o utiliza în folosul nostru.

Nu spun că plictiseala trebuie schimbată. Plictiseala poate exista fără probleme. Poate fi o emoție pe care chiar să o trăim împăcați. Ea devine o problemă când picăm în capcana victimizării, simțim neputință și alegem să ne tratăm disfuncțional.

Întotdeauna poți schimba ceva dacă plictiseala are efecte negative asupra ta. Ține minte lucrul acesta. Ești mereu în controlul acțiunilor tale.

Activarea comportamentală, angajamentul cognitiv și dezvoltare personală

Angajarea cognitivă și activarea comportamentală adică interesul, curiozitatea, învățarea de lucruri noi și implementarea lor prin comportamente sau acțiuni concrete ne pot ajuta să folosim energia plictiselii în sens pozitiv. De asemenea, făcând aceste lucruri și având un plan de acțiune pentru plictiseala deranjantă, ne putem dezvolta personal.

de ce functioneaza psihoterapia

Fă-ți o listă de lucruri pe care ai vrea să le înveți și pe care nu ai avut până acum șansa să le abordezi. Poate fi cursul acela pe care mereu ai dorit să îl faci. Sau întotdeauna ți-a făcut cu ochiul posibilitatea de a învăța cum să faci surfing sau să cânți, sau să înveți despre univers, planete, animale, sau plante. Lumea aceasta este prea vastă și complexă și merită să fie descoperită.

Fă-ți o listă de lucruri pe care le poți face când simți că te deranjează plictiseala. Poate fi aranjarea hainelor în dulap, curățenia camerei sau a casei, sortarea cărților din bibliotecă, curățenia și sortarea fișierelor din calculator, fă sport. Munca fizică ne ajută să ne relaxăm și să ne descărcăm energia în mod constructiv. Așadar, poate reduce plictiseala.

Dezvoltă-ți încrederea în tine. În opinia mea, în unele cazuri plictiseala poate fi cauzată indirect de o stimă de sine și încredere în sine scăzută. De ce? Pentru că dacă nu avem încredere în propria persoană poate fi dificil să ne asumăm riscuri, să credem că putem duce la capăt un lucru sau că putem învăța ceva nou. Astfel putem abandona prea curând unele activități, lăsându-ne inactivi dar cu energie de consumat. Acest lucru ducând la plictiseală.

Fă-ți testul online pentru stima de sine și citește despre stima de sine scăzută.

Implicare în activitatea pe care o întreprinzi

Când plictiseala apare în timp ce facem ceva putem crede că acel ceva este plictisitor. Însă poate nu e, și plictiseala a apărut din altă cauză. Cum procedezi în cazul acesta când chiar trebuie să termini ce ai de făcut?

Implică-te în ceea ce faci. Păstrează-ți vie curiozitatea prin adresarea de întrebări, a căuta și înțelege informația sau activitatea pe care o faci. Devino omul de știință sau cercetătorul în activitatea pe care o faci. Acest seturi mentale stimulează interesul și curiozitatea, două aspecte esențiale în gestionarea plictiselii.

Unde curiozitate e, plictiseală nu e.

Redu stimulii care te distrag de la activitatea pe care o faci. Când te implici și vrei să mergi mai în profunzimea activității pe care o faci, oprește muzica sau fă liniște. Păstrează-ți un mediu curat și liniștit. Acest lucru te va ajuta să te concentrezi mai bine când lucrezi.

Fă activitatea în ritm lent. Am observat că atunci când simt plictiseală ritmul meu este unul foarte rapid, vreau ca lucrurile să se întâmple repede și nu am răbdare. De exemplu când citesc și mă plictisesc, nu mai am răbdare să citesc tot paragraful, trec peste unele, dau pagini sau scroll și sar peste mută informație. Ei bine, atunci când încetinesc ritmul, acest lucru mă ajută să îmi canalizez atenția și să parcurg, să înțeleg și să asimilez informația.

Dacă plictiseala chiar apare din cauza activității pe care o facem, tot putem schimba modul în care facem acea activitate pentru a o duce la capăt. (varianta 1) Menține-ți curiozitatea activă și continuă să faci activitatea respectivă pentru 5 minute. 5 minute pe ceas dacă vrei. Dacă încă te simți plictisit, continuă pentru încă 5. Apoi ia o pauză, relaxează-te prin exerciții de meditație sau mindfulness și reia activitatea.

(varianta 2) Sau în loc să continui cu 5 minute, continuă cu 10. Dacă este tot plictisitor, fă 15 minute, apoi 20, și tot asa. Această tehnică îți oferă control asupra timpului petrecut făcând o activitate plictisitoare. Se poate întâmpla să descoperi că acea activitate nu e plictisitoare deloc.

Desfășoară activități creative și recreative, modalități de petrecere a timpului liber

Creează. Până acum am vorbit despre curiozitate și interes. Creativitatea este și ea foarte importantă în gestionarea plictiselii. Este la baza activităților plăcute, recreative și de creație. Ne ajută să ne relaxăm și să petrecem timpul liber într-o manieră plăcută.

plictiseala se disipa daca facem activitati creative

Ai un hobby? Îți place să creezi ceva? Îți plac artele? Numai bine, le poți pune în aplicare la tine acasă și poți dezvolta un hobby care să îți facă plăcere. Pictează, desenează și colorează cărți cu mandale, sculptează, modelează, croiește, fă colaje, construiește, decorează, vopsește. Alege activitățile creative care îți plac, planifică, implementează și dezvoltă-ți aptitudinile de creație. Nu trebuie să devii noul Picasso sau să inventezi ceva nou. Trebuie să îți placă sau să te intereseze activitatea respectivă. Asta e tot.

Călătorește. Când mergi în vacanță ori te decizi să călătorești undeva, te deschizi către tot felul de lucruri noi. Asta înseamnă curiozitate, surprize, stimuli noi, informație nouă, gusturi și mirosuri noi, peisaje noi, emoții și contact cu oameni noi, cultură nouă. Nu ai cum să te plictisești atunci când îți planifici o aventură. Călătoriile sunt experiențe care ne îmbogățesc ființa.

„Binecuvântați sunt cei curioși, căci ei vor avea aventuri”. – Lovelle Drachman

Citește. Întotdeauna să ai la îndemână o carte bună pe care să o citești. Ori îți poți face o listă cu nume de cărți pe care vrei să le citești. Cărțile ne formează gândirea, ne stimulează imaginația și creativitatea. Sunt o sursă pentru informație de calitate și dezvoltare personală.

Socializare și implicare în comunitate

Aceste lucruri ne ajută să aducem oameni noi în viața noastră. Ne este deosebit de util să contribuim la și să fim parte din ceva mai mare decât noi. Să fim de folos în cauze sociale ne face să ne simțim bine.

Întâlnește-te cu prietenii tăi. Poți petrece timp de calitate și puteți face activități plăcute împreună. Prietenii sunt de neprețuit în viața noastră, așa că dacă îi ai, ține-i aproape!

Fă voluntariat. Voluntariatul pentru mine este o resursă infinită de bine. Mult bine în viața noastră, dar și în viața altor oameni. Este de asemenea o metodă de a investi timpul pe care îl avem (sau a-l dona) unor scopuri sociale. Putem ajuta și în același timp forma prietenii sau contacte care ne pot ajuta să creștem pe plan profesional sau personal.

Participă la evenimente culturale sau legate de domenii de interes pentru tine. Mai știi lista aceea cu lucruri pe care ți-ar plăcea să le înveți? Poți căuta evenimente unde poți învăța despre ele. Sau te poți interesa de evenimentele culturale la care ți-ar plăcea să mergi. Există un eveniment de folclor la tine în oraș, un muzeu unde ți-ar plăcea să mergi? Aceste evenimente sunt ocazii unde poți învăța lucruri noi despre cultura ta, istorie, sau alte domenii.

Ai grijă de sănătatea ta mintală și emoțională

Scrie într-un jurnal. Recomandarea mea este să ții un jurnal unde să scrii despre ce se întâmplă în viața ta, despre visele pe care le ai, ori plictiseala pe care o simți. Avem un univers infinit în interiorul nostru pe care îl putem explora prin scris. Scrisul în jurnal este o resursă excelentă pentru gestionarea emoțiilor. Ne ajută să descoperim lucruri despre noi, să rezolvăm unele probleme. De asemenea, ne ajută să înțelegem de ce facem unele lucruri și să descoperim mecanismele de coping disfuncționale la plictiseală.

exploreaza plictiseala scriind intr-un jurnal

Explorează plictiseala. De ce apare? Când apare? De ce acum? Există o dorință sau nevoie pe care ești împiedicat să ți-o împlinești? Ce faci când simți această emoție? Ai un plan de acțiune? Poți tolera plictiseala?

Meditează. Aceasta este un instrument eficient pentru dezvoltarea capacității de concentrare, gestionare emoțională și relaxare a sistemului nervos. În plictiseală este foarte util să reducem stimularea sistemului nervos prin relaxare. Relaxarea este utila pentru că reduce activarea sistemului nervos. Astfel, energia surplus vinovată parțial de apariția plictiselii, scade. De obicei meditația și tehnicile de mindfulness au fost corelate cu dispariția plictiselii pentru că are acest efect: reduce activarea sistemului nervos și ne calmează, ne ajută să ne concentrăm atenția mai eficient și o perioadă îndelungată.

Ce să NU faci când ești plictisit sau care sunt mecanismele de coping disfuncțional

Plictiseala (mai ales cea reactantă sau apatică), fiind o emoție greu de suportat, uneori putem alege conștient sau inconștient metode de a ne ameliora acea stare dar care nu sunt benefice pentru noi. Aceste metode sunt acțiuni compulsive precum mâncatul, consumul de substanțe, verificarea telefonului (facebook și alte platforme social media) și altele.

Și efectele negative ale gestionării necorespunzătoare ale plictiselii nu se opresc aici. Plictiseala apatică poate determina dezvoltarea depresiei, pentru că este atât de similară ei.

De exemplu:

Acțiuni compulsive

Neștiind către ce să ne direcționăm atenția, mergem către ce este mai la îndemână și ușor de făcut. Pierdem contactul cu noi și facem o altă acțiune decât cea de care avem nevoie. De exemplu mergem la frigider să verificăm ce mai e în el și ori mâncăm, ori închidem înapoi ușa că nu găsim nimic acolo. Ori consumăm altceva: social media, droguri, sau altele.

Aceste lucruri pe care le facem compulsiv pot fi simțite ca o scăpare din disconfortul greu de suportat al plictiselii. Însă acțiunile acestea nu sunt bune pentru noi deoarece există consecințe pe mai multe planuri.

Consumul de droguri schimbă modul cum funcționează creierul și creează dependență. Iar dependența are multiple efecte negative în viața unui om.

Mâncatul compulsiv poate duce la obezitate și probleme de sănătate legate de aceasta.

Scroll-ul infinit pe platformele sociale are același efect precum substanțele adictive. În plus, consumul de social media reduce capacitatea de decizie, afectează memoria și timpul de menținere a atenției.

Consumul de droguri și alcool

Însă acest tip de coping disfuncțional nu rezolvă nimic. Rezolvarea plictiselii nu apare cu înghițirea unei pastile sau a câtorva litri de vin. Mai rău facem pentru că putem ajunge să dezvoltăm tulburări sau boli fizice și psihice.

Telefonul și social media

Când simțim plictiseală este important să nu luăm imediat telefonul pentru a ne scăpa de această emoție.

persoana uitandu-se in telefon ca raspuns la plictiseala

În unele situații, facebook, instagram sau alte rețele sociale sunt precum frigiderul la care mergem. Nu găsim nimic util acolo. Nu avem contactul cu oameni pe care ni-l dorim, nu este nimic din ce avem nevoie cu adevărat acolo.

Procrastinarea și devalorizarea personală

Putem să ajungem să procrastinăm pentru că nu alegem să facem ceva atunci. Și astfel ne scade încrederea în noi, și mai rău să ne simțim în raport cu ceea ce facem. Putem avea gânduri negative despre propria persoană. Ori putem crede că acel lucru de făcut e prea dificil pentru noi. Astfel ne devalorizăm și stima noastră de sine scade.

Este sănătos să ne mobilizăm spre lucrurile sau activitățile care ne fac cu adevărat bine. Tu ce faci când simți plictiseală?

Programează-te Acum
Fă o programare acum. Sunt pregătită să te ajut în cabinet sau pe online.
Mesajul tău. Poți lăsa numărul de telefon dacă preferi să fii sunat/ă.

Referințe:

  • The state of boredom: Frustrating or depressing?, Edwin A. J. van Hooft, Madelon L. M. van Hooff, Motiv Emot. 2018; 42(6): 931–946. doi: 10.1007/s11031-018-9710-6
  • Relationships Between Boredom Proneness, Mindfulness, Anxiety, Depression, and Substance Use, Nicole LePera, M.A., The New School for Social Research, 2011, Vol. 8, No.2
  • Fenomenologia plictiselii școlare, Götz, T., Frenzel, A.C., Zeitschrift für Entwicklungspsychologie und Pädagogische Psychologie (2006), 38, pp. 149-153. https://doi.org/10.1026/0049-8637.38.4.149
  • Types of boredom: An experience sampling approach, Goetz, T., Frenzel, A.C., Hall, N.C. et al. Motiv Emot (2014) 38: 401. https://doi.org/10.1007/s11031-013-9385-y
  • Yael K. Goldberg, John D. Eastwood, Jennifer LaGuardia, and James Danckert (2011). Boredom: An Emotional Experience Distinct from Apathy, Anhedonia, or Depression. Journal of Social and Clinical Psychology: Vol. 30, No. 6, pp. 647-666. https://doi.org/10.1521/jscp.2011.30.6.647
  • Eaten up by boredom: consuming food to escape awareness of the bored self, Andrew B. Moynihan, Wijnand A. P. van Tilburg, Eric R. Igou, Arnaud Wisman, Alan E. Donnelly, and Jessie B. Mulcaire, doi: 10.3389/fpsyg.2015.00369
  • Dar Meshi, Anastassia Elizarova, Andrew Bender, Antonio Verdejo-Garcia. Excessive social media users demonstrate impaired decision making in the Iowa Gambling Task. Journal of Behavioral Addictions, 2019; 1 DOI: 10.1556/2006.7.2018.138
  • Cognitive control in media multitaskers, Eyal Ophir, Clifford Nass, and Anthony D. Wagner, PNAS September 15, 2009 106 (37) 15583-15587; https://doi.org/10.1073/pnas.0903620106

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top