Teama de a te face de râs în fața celorlalți, de a fi văzut slab, emotiv, anxios, pot fi deranjante pentru mulți dintre noi, mai rușinoși sau timizi. Însă pentru unii oameni aceste temeri pot fi atât de intense încât pot evolua într-un atac de panică și avea consecințe negative în viața lor. Acestea, pe lângă alte simptome pot descrie fobia socială, o tulburare din clasa celor anxioase, și nu timiditatea sau rușinea.
Este foarte important să nu înțelegem greșit pe cineva care are simptome de fobie socială. Dar este de asemenea important să ne înțelegem pe noi dacă avem aceste simptome. Iar acest articol are scopul de a aduce mai multă informație asupra acestei tulburări, astfel încât poate să te ajute să înțelegi mai bine ce este, care sunt simptomele ei și ce se poate face în psihoterapia pentru anxietate pentru a o gestiona cât mai bine.
Hai să vedem ce e cu această tulburare anxioasă.
Descriere
Fobia socială sau tulburarea de anxietate socială este una dintre tulburările anxioase care are ca obiect specific situațiile sociale în care persoana ar putea fi evaluată de către ceilalți. Contextele sociale specifice acestei tulburări sunt interacțiunile sociale, posibilitatea de a fi observat de către ceilalți sau când ar putea fi în centrul atenției.
Persoanelor care au anxietate socială le este teamă că simptomele lor sunt vizibile și ceilalți îi vor judeca negativ pentru asta. De exemplu cred că ceilalți îi vor vedea slabi, nebuni, stupizi, plictisitori, timizi, respingători. De aceea situațiile sociale provoacă aproape întotdeauna frică sau anxietate.
O altă temere comună este că vor face ceva într-un anume fel și vor atrage asupra lor judecăți negative de la ceilalți. Astfel ei pot evita să facă anumite lucruri, de exemplu să mănânce sau să bea, să folosească toaletele publice sau să discute despre anumite subiecte, pentru a nu manifesta simptomele anxietății.
În DSM-5 (Manualul de diagnostic și clasificare statistică a tulburărilor mintale ediția a 5a) tulburarea de anxietate socială sau fobia socială este caracterizată ca având următoarele simptome:
- frica legată de situații sociale, evaluarea celorlalți sau a fi în centrul atenției
- teama că ceilalți vor vedea simptomele de anxietate sau că acestea sunt evidente și vor fi evaluate negativ,
- situațiile sociale provoacă aproape întotdeauna frică sau anxietate. La copii frica sau anxietatea se poate manifesta prin plâns, agitație, crize de nervi
- situațiile sociale sunt evitate sau suportate cu frică sau anxietate intensă
- frica sau anxietatea sunt disproporționate față de pericolul reprezentat de situația socială și față de contextul socio-cultural
- frica sau anxietatea este persistentă
- frica, anxietatea sau evitarea cauzează disconfort sau sau deficit în ariile semnificative ale funcționării (social, relațional, profesional)
Simptomele pot apărea cu mult timp înainte ca evenimentul social să ia loc, de exemplu cu câteva săptămâni înainte. Astfel, persoana care are fobie socială se poate pregăti pentru evenimentul respectiv, repetând discursul sau conținutul prezentării cu mult timp în avans.
Frica sau anxietatea poate fi limitată doar la discursul în public, dacă simptomele sunt asociate doar susținerii unei prezentări în fața unui public. Persoanele care au acest tip de anxietate socială nu evită și nu au simptome în alte contexte care nu presupun expunerea în public. Această formă de fobie socială afectează în special viața profesională (sau școală/ facultate) a persoanelor a căror ocupație include prezentările sau interpretările (muzicieni, speakeri, dansatori, actori, team leader, prezentator de știri).
Alte aspecte care pot fi caracteristice persoanelor care au tulburare de anxietate socială sunt:
- vorbitul cu voce joasă sau aproape inaudibil
- pot evita contactul vizual
- pot dori să controleze conversația
- pot avea un stil pasiv de comunicare
- pot evita să dezvăluie lucruri despre ei
- pot vorbi mai puțin decât ceilalți
- pot avea o postură rigidă
- pot fi retrași sau preferă să stea singuri
- pot prefera anumite substanțe ca medicație (băutul înainte de expunerea socială)
- pot evita situațiile în care se simt anxioși
Tulburarea de anxietate socială poate afecta profund calitatea vieții unei persoane și în funcție de acest aspect tratamentul poate consta în psihoterapie și medicamente.
Medicamentele prescrise de obicei pot fi antidepresivele cu efect anti-anxietate, anxiolitice pe termen lung sau scurt, la nevoie.
Psihoterapia este utilă acestor persoane deoarece în primul rând poate ajuta la înțelegerea acestei tulburări și a ciclului anxios. De asemenea, psihoterapia ajută la calmarea anxietății, învățării metodelor utile de coping la stres și situațiile generatoare de anxietate, și la gestionarea potrivită a gândurilor care însoțesc aceste stări anxioase.
Referințe:
- DSM-5
- Treatment of Social Phobia: Potential Mediators and Moderators, Stefan G. Hofmann, Clin Psychol (New York). Author manuscript; available in PMC 2006 Jun 23. Published in final edited form as: Clin Psychol (New York). 2000 Mar; 7(1): 3–16.
- Social Anxiety Disorder, Gregory M. Rose; Prasanna Tadi, Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan.
- Social Anxiety Disorder: Recognition, Assessment and Treatment, NICE Clinical Guidelines, No. 159. National Collaborating Centre for Mental Health (UK). Leicester (UK): British Psychological Society; 2013.
