femeie intinde mana si cere ajutor

De Ce E Bine Să Ceri Ajutor

Scris de Valentina Dragomir, psihoterapeut | Cum scriem articolele

Dacă ai o tulburare psihică să știi că nu ești singur. Pe acest glob sunt milioane de oameni care trăiesc cu cel puțin o boală mintală. În anul 2017, 792 milioane de oameni trăiau cu o tulburare psihică (depresie, tulburări anxioase – ex. anxietate, panică, fobii-, tulburări bipolare, tulburări de comportament alimentar – ex. bulimie, anorexie-, schizofrenie, probleme legate de adicții, alcool și consum de substanțe). Adică la nivel global, un pic mai mult de 1 persoană din 10, respectiv 10.7% au aceste dificultăți.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că 1 din 4 persoane vor suferi la un moment dat în viața lor o tulburare mintală.

Desigur că nu toate persoanele sunt predispuse la a avea orice problemă de sănătate psihică. Unele persoane au o anumită predispoziție genetică cu care se nasc, care se poate realiza pe parcursul vieții sau nu. Alte persoane dezvoltă unele tipuri de tulburări din diferite cauze de mediu, traume suferite, accidente, consum de droguri, boli fizice și altele.

Tulburare psihică / mintală sau problemă de sănătate mintală înseamnă boli care afectează arii ale creierului și perturbează funcții mentale precum percepția, cogniția (gândirea) și reglarea emoțională. Astfel de tulburări includ tulburarea depresivă, tulburarea de anxietate, doliul complicat, burnout-ul, fobiile, tulburările de personalitate, tulburările bipolare, tulburările psihotice, problemele de învățare și altele.

Dacă facem niște calcule, 1 din 4 persoane raportat la populația din România (19,41 milioane de oameni) ar însemna că aproape 5 milioane de români au o problemă de sănătate psihică.

Asta ar însemna că ar trebui să cunoști cel puțin un om din viața ta care se luptă cu o astfel de boală. Dacă nu cunoști, ce ar putea însemna asta?

Poate că oamenii nu știu prea multe despre sănătatea mintală, sau nu se deschid să discute despre aceste probleme din cauza rușinii, stigmatizării, din cauza temerii de a fi marginalizat, exclus, și din cauză că problemele de sănătate mintală sunt stigmatizate.

Mă întristez și îmi pare rău când aud oameni că au anumite dificultăți și aleg să nu facă nimic legat de ele, că ei ”sunt puternici”. Întâlnesc atâția oameni cu rușine că ”au ajuns în stadiul ăsta” și nu își dau seama că ajutorul nu e decât la un singur clic uneori, și dacă au acces nu trebuie decât să ceară, să facă pași în acea direcție.

Dar de cele mai multe ori rușinea îi oprește să ceară ajutorul de care au nevoie. Poate și neștiința de unde să cerem ajutor, de la cine, ori ideile preconcepute despre boala mintală (mai ales portretizată de media) sau oamenii care le au. Toate acestea pot fi piedici. Dar nu trebuie să le lăsăm să ne oprească.

Book icon
Articol recomandat: De ce să mergi la psihoterapeut?

De ce e bine să ceri ajutor? Pentru că uneori îți poate salva viața, dar de cele mai multe ori intervențiile disponibile ajută să trăiești o viață mulțumitoare.

Luna mai este luna în care organizația Mental Health Europe găzduiește un eveniment important, Săptămâna Europeană a Sănătății Mintale (European Mental Health Week, 10 – 16 Mai #MentalHealthMatters ♥ #EuropeanMentalHealthWeek). Acest eveniment foarte drag mie este un prilej să aducem mai multă lumină asupra problemelor de sănătate mintală și să reducem stigmatizarea ce le înconjoară. Și astfel din ce în ce mai multe persoane vulnerabile să primească sprijinul și tratamentul de care au nevoie.

De ce e bine să ceri ajutor?

Când simți că ai niște dificultăți pe care nu știi cum să le depășești, cere ajutor. Nu-i așa că dacă nu știi cum să îți vindeci o rană fizică, nu ai instrumentele necesare, te duci la un medic? Așa este și cu rănile, durerile emoționale și problemele de sănătate mintală.

sănătatea psihică contează

Când nu găsești resursele tale în interior, te uiți și cauți în afară, nu? La fel trebuie să procedăm și în cazul dificultăților psihice, emoționale. Mulți dintre noi nu avem instrumentele necesare pentru a ne descurca singuri, de aceea este bine să apelăm la oameni care le au și care ne pot ajuta.

Nu e o rușine că nu ai acele instrumente prin care să te simți mai bine. Nu e o rușine că îți este greu. Nu e o rușine că nu (mai) poți singur.

De ce e bine să ceri ajutor?

  • Din nou, pentru că îți poate salva viața. Sau intervențiile disponibile, fie psihoterapie și/sau medicație, te pot ajuta să crești calitatea vieții.
  • Pentru că a cere și a căuta ajutor nu este un semn de slăbiciune, ci de curaj și de putere pentru că faci acțiunile esențiale pentru a-ți fi mai bine.
  • Pentru că sănătatea psihică nu este un dat. Nu te naști cu ea și nici nu rămâne constantă pe perioada vieții, fix așa cum nici sănătatea fizică nu este un dat și nu este excelentă mereu.
  • Pentru că problemele de sănătate psihică nu sunt un eșec personal.
  • Pentru că dacă ai o problemă sau o tulburare mintală nu este un motiv să îți fie rușine, nu este nimic în neregulă cu tine, nu îți strică valoarea ta ca om.
  • Pentru că sănătatea psihică este la fel de importantă precum sănătatea fizică.
  • Pentru că o problemă de sănătate psihică netratată corespunzător se poate complica, adânci, și poate produce pierderi foarte mari, eventual poate ucide.
  • Pentru că nu ești singur, nu ești pierdut dacă suferi sau ai o suferință psihică, emoțională. Există resurse care te pot ajuta, oameni, organizații, clinici, familie, prieteni, specialiști, programe de psihoterapie și tratamente.
  • Pentru că există ajutor. Suntem atâția specialiști în sănătate mintală care te putem ajuta, și atâtea tratamente eficiente. Eu și colegii mei psihologi, psihoterapeuți, psihiatri, special pregătiți pentru a te ajuta să îți recapeți starea de bine. Global, miliarde de oameni sunt ajutați de acești specialiști și de tratamentele disponibile.
  • Pentru că există oameni care să te asculte. Fie specialiștii, fie oamenii apropiați ție. Oameni către care îți poate fi teamă să te deschizi pentru că de obicei nu vorbești despre cum te simți și încerci să le arăți o fațadă fericită. Ai fi surprins, poate, să afli că acești oameni dragi ție țin la tine atât de mult și le pasă de tine atât de mult încât ar vrea să știe cum te simți și ce ar putea să facă pentru tine pentru a te ajuta.

Hai să reducem stigmatizarea din sănătatea mintală

Stigma înseamnă o urmă rușinoasă, un semn dezonorant. Dar ce este dezonorant în a avea depresie de exemplu? Dacă am compara depresia majoră cu o problemă de inimă, depresia ar fi ca o durere puternică în piept. Sau anxietatea ar fi palpitațiile. Doar că simptomele în cazul tulburării depresive vin de la creier, în cazul tulburării cardiace simptomele vin de la inimă.

Problemele de sănătate mintală nu ar trebui să poarte o stigmă mai mare decât cele de sănătate fizică.

De câte ori nu am stat și eu ca și client pe canapea în cabinetul de psihoterapie? Nu doar pentru că am nevoie, ci și pentru că îmi asum o datorie morală și etică față de clienții cu care lucrez, să îmi păstrez o igienă psihică corespunzătoare pentru munca pe care o fac cu ei.problemele de sănătate psihică nu sunt un esec penrsonal

Cum ar fi dacă, lăsând judecata la o parte, am discuta deschis despre mersul la psihoterapeut așa cum discutăm despre mersul la sală de exemplu, sau la cafea?

Cum ar fi dacă, lăsând rușinea la o parte, am merge la psihoterapie mai devreme de momentul în care nu mai rezistăm? Am lucrat cu mulți oameni care mi-au spus că și-ar fi dorit să fi început terapia cu mult înainte și să nu fi așteptat atât.

Cum ar fi dacă am zice cu la fel de multă mândrie că mergem la terapie așa cum ne mândrim când mâncăm sănătos sau când mergem să alergăm?

Cum putem reduce stigmatizarea problemelor de sănătate mintală?

În primul rând trebuie să ne informăm despre sănătatea mintală. Cu cât cunoaștem mai mult, cu atât vom fi mai pregătiți să identificăm la noi sau la ceilalți când apar simptome și nevoia de sprijin. În plus informarea demontează ideile preconcepute și miturile.

În al doilea rând trebuie să fim atenți la etichetele pe care le punem oamenilor cu suferințe psihice. În loc să spunem că ”e depresiv” sau ”e schizofrenic”, mai degrabă și mai corect este să spunem ”are depresie” sau ”are schizofrenie”. La urma urmei nu spunem ”el este canceros” dacă el are cancer, nu?

Trebuie să despărțim boala de persoană, pentru că boala nu ne definește ca oameni. Poate că, dacă ai citit articolele de pe blogul meu, ai observat că întotdeauna m-am referit la persoane care au o tulburare / boală, nu care sunt tulburarea / boala. În plus exprimarea ”e depresiv / schizofrenic” este mai veche decât internetul și ar trebui înlocuită cu ceva mai bun, corect și mai respectuos, așa cum am zis mai sus.

Utilizarea cuvintelor precum ”nebun”, ”retardat”, ”labil” ca etichete negative menține stigmatul tulburărilor psihice. Dar nu doar când folosim aceste etichete în sens peiorativ, ci și atunci când vrem să exprimăm ceva fain, de exemplu ”o petrecere nebună”. Toate aceste etichete rănesc și perpetuează această problemă. Este bine să renunțăm să folosim aceste etichete și să găsim alte cuvinte mai potrivite pentru a exprima ceea ce dorim.

Mai mult decât atât, cuvintele acestea pe care (dacă) le folosești te afectează și pe tine. Te țin în acest cerc al ideilor preconcepute despre aceste probleme și îți poate fi mai greu să accepți aceste probleme dacă vor apărea și la tine. Ori să cauți ajutor dacă vei avea nevoie.

Dacă te implici și tu la înlăturarea stigmei problemelor de sănătate mintală, putem face mai ușor parcursul unei persoane care suferă: de la identificarea și acceptarea problemei până la accesarea sprijinului de care are nevoie. Mai mult, putem într-un final accepta că nu este o rușine să ai aceste probleme, nu este o rușine să ceri ajutor, nu este o rușine să trăiești o viață împlinită chiar dacă ai o astfel de tulburare.

Dacă consideri că acest articol poate ajuta pe cineva, te rog dă un share!

Resurse pentru situații de criză

Alianţa Română de Prevenţie a Suicidului (ARPS) 0800 801 200

Linie telefonică gratuită de suport psihologic-emoțional pentru persoanele afectate de COVID-19, 021 9081 – Ministerul Sănătăţii în parteneriat cu Asociația de Psihoterapii Cognitive și Comportamentale (APCCR), Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (prin Clinica Universitară de Psihologie PsyTech) și Vodafone România

Helpline depreHUB activ 24/7, telefon 0374 456420

Alcoolicii Anonimi din Romania, telefon 0770-225522


Resurse:

PsihoSensus Therapy folosește numai resurse reputabile, articole și cercetări științifice, reviste și jurnale medicale, cărți și alte documente relevante și de încredere redactate de cercetători și specialiști cunoscuți în domeniu, pentru redactarea articolelor. Citește despre procesul nostru editorial și despre cum ne scriem articolele.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top