Ce Este Tulburarea Anxioasă Și Cum Se Tratează?

Tulburarea anxioasă sau tulburarea de anxietate este un termen general care definește grup de tulburări de sănătate mintală în care simptomele principale sunt preponderent de anxietate. Anxietatea este o stare emoțională în care persoanele anticipează că se va întâmpla ceva negativ în viitor și afectează persoana pe multiple planuri.

Poate că ai trăit până acum emoțiile acelea dinaintea unui examen sau eveniment important care îți dau o stare de agitație, anticipare, îți face corpul să tremure sau să ai respirație greoaie sau artificială. Acestea simptome sunt normale și descriu anxietatea, dar între anxietate și o tulburare anxioasă sunt diferențe mai mari.

Azi discutăm despre tulburările anxioase și aspectele lor generale, de câte tipuri sunt, și vom vedea că ele nu sunt același lucru cu anxietatea. Anxietatea este un sentiment pe care îl simțim cu toții la un moment dat în viață, sau în fața unor evenimente importante, dar acest lucru nu înseamnă că avem o tulburare anxioasă. O altă diferență mare este că o tulburare cauzează multă suferință și dezechilibre pe palierele funcționale ale vieții.

Ce este tulburarea anxioasă?

Tulburarea de anxietate este un termen general care definește grup de tulburări de sănătate mintală în care simptomele principale sunt preponderent de anxietate. Anxietatea este o stare emoțională în care persoanele anticipează că se va întâmpla ceva negativ în viitor și afectează persoana pe multiple planuri.

Astfel, tulburările de anxietate pot fi atât de profunde încât pot afecta funcționarea unei persoane: pot afecta calitatea relațiilor, capacitatea de muncă, capacitatea de implicare și prezența socială.

Simptomele anxietății sunt de exemplu: accelerarea bătăilor inimii, respirație superficială, simptome gastrointestinale, tremurat, uscăciunea gurii.

Aceste tulburări anxioase pe care le vom detalia mai jos, au multiple cauze neputând fi stabilită doar o singură cauză determinantă. De exemplu cauze pot fi considerate, experiențele traumatice din copilărie sau de pe parcursul vieții, traume la naștere, abuz, istoric în familie de tulburări mintale, starea de boală, abuz de droguri sau substanțe.

Tulburările de anxietate pot apărea atât la copii cât și la adulți, indiferent de vârstă, deși la vârste mai înaintate sunt destul de rare.

Câte subtipuri de tulburare de anxietate există?

Conform Manualului de Statistică și Diagnostic al Tulburărilor Mintale ediția a 5-a (DSM-5) există 11 subtipuri de tulburări anxioase. Așadar conform celei mai noi ediții a manualului de diagnostic pe care specialiștii în sănătate mintală îl folosesc, avem următoarele tulburări anxioase:

• tulburarea anxioasă de separare este o tulburare anxioasă în care persoana are o grijă excesivă privind separarea de un loc (casă) sau de persoanele de care este atașată
• mutismul selectiv este tulburarea în care persoana afectată (este de obicei copil) nu inițiază și nu răspunde atunci când i se vorbește
• fobia specifică (situaționale sau cauzate de stimuli specifici animal, înălțime, apă, ace, etc) sunt de mai multe feluri și sunt o parte din tulburările de anxietate în care starea de anxietate foarte puternică este cauzată de un stimul specific. De aceea se numesc fobii specifice
• tulburarea de anxietate socială (fobia socială) este caracterizată de teama de situațiile sociale în care persoana poate fi examinată de către alții
• tulburarea de panică este un subtip al tulburărilor anxioase în care persoana afectată are episoade scurte neașteptate de anxietate intensă marcate de simptome foarte puternice precum palpitații și durere în piept
• agorafobia este o tulburare în care persoana afectată are o teamă marcată de a utiliza transportul în public, a fi în spații mari deschise sau închise, a fi într-o aglomerație oameni sau a fi singur în afara casei
• tulburarea anxioasă generalizată este tulburarea în care anxietatea nu are un obiect specific și care durează de mai mult timp (6 luni sau mai mult)
• tulburarea anxioasă indusă de medicamente/substanțe este tulburarea în care persoana afectată are simptome de anxietate și atacuri de panică din cauza consumului sau încetării consumului unor substanțe care apar în timpul sau imediat după încetarea consumului
• tulburarea anxioasă secundară unei afecțiuni medicale este caracterizată de atacuri de panică intense care apar ca efect fiziologic al unei boli medicale
• altă tulburare anxioasă specificată este tulburarea în care simptomele de anxietate nu se încadrează la o categorie de mai sus, dar cauzează o suferință marcată și afectează funcționarea persoanei, iar medicul decide să specifice motivul particular pentru care nu se îndeplinesc condițiile niciunei tulburări anxioase
• tulburare anxioasă nespecificată este tulburarea în care disconfortul sau deficitul este semnificativ pe ariile importante de funcționare, iar medicul decide să nu menționeze motivul particular pentru care nu se îndeplinesc condițiile niciunei tulburări anxioase

Cum se tratează tulburările de anxietate?

Tratamentul tulburărilor anxioase de obicei constă în psihoterapie și/sau tratament medicamentos în funcție de severitate și gradul de afectare a persoanei suferinde.

Cu cât afectarea este mai debilitantă cu atât mai mult se consideră necesitatea de tratament medicamentos.

Psihoterapia ajută persoanele care suferă de o tulburare anxioasă să învețe să aplice tehnici de relaxare corporală, să gestioneze eficient anxietatea prin intervenții specifice.

• tehnicile de relaxare corporală pot fi relaxarea musculară progresivă Jacobson, trainingul autogen Schultz, yoga, meditațiile ghidate sau nu, mindfulness-ul. Acestea ajută corpul să reducă hormonii stresului în timp și astfel se reduc și simptomele anxietății
• intervențiile cognitive pot fi modelul ABC cognitiv, confruntarea gândurilor, echilibrarea lor. Schimbarea tiparelor de gândire negative determină o îmbunătățire în starea afectivă, și astfel anxietatea este redusă și gestionată eficient
• intervențiile comportamentale pot fi desensibilizarea sistematică sau expunerea, și ajută persoana afectată să gestioneze situațiile sau stimulii care îi provoacă starea anxioasă

Tratamentul medicamentos poate fi prescris numai de medicul psihiatru și poate include o clasă sau mai multe de medicamente precum:

• inhibitori selectivi ai recaptării serotoninei (ISRS / SSRI) sunt o clasă de medicamente anti-depresive care se prescriu și pentru tratamentul tulburărilor anxioase. Comparativ cu benzodiazepinele, SSRI pot fi administrate pentru o perioadă mai lungă de timp
• buspirona este un medicament anxiolitic (anti-anxietate) mai nou care are un efect tranchilizant mai ușor, și reduce anxietatea prin creșterea cantității de serotonină în creier (precum SSRI) și reducerea dopaminei
• benzodiazepinele sunt cele mai comune medicamente prescrise special pentru efectul lor tranchilizant. Se prescriu numai pentru tratament de scurtă durată sau la nevoie
• beta blocantele sunt medicamente prescrise mai ales pentru tratamentul problemelor cardiace și hipertensiunii, dar se pot prescrie și pentru tratamentul anxietății pentru că efectul lor în organism este de a bloca efectele norepinefrinei, responsabilă de răspunsul de luptă sau fugă din anxietate
• alte clase de medicamente sau suplimente considerate de către medicul psihiatru

Dacă intuiești că ai avea o tulburare anxioasă, mergi la un psihoterapeut sau medic psihiatru pentru diagnostic și tratament. Tratarea acestor tulburări după ureche pot să nu aibă efectul dorit, pot chiar să agraveze simptomele.

Referințe:

• DSM-5
• The Diagnosis and Treatment of Anxiety Disorders, Andreas Ströhle, Jochen Gensichen, and Katharina Domschke,
  Andreas Ströhle, Jochen Gensichen, Katharina Domschke, Dtsch Arztebl Int. 2018 Sep; 115(37): 611–620. Published online 2018 Sep 14. doi: 10.3238/arztebl.2018.0611
• Anxiety, Suma P. Chand; Raman Marwaha, Treasure Island (FL): StatPearls Publishing; 2021 Jan-.
• Treatment of anxiety disorders, Borwin Bandelow, Sophie Michaelis, Dirk Wedekind, Dialogues Clin Neurosci. 2017 Jun; 19(2): 93–107. doi: 10.31887/DCNS.2017.19.2/bbandelow