7 Mituri Despre Psihologi În România

Mai jos sunt câteva dintre cele mai răspândite mituri despre psihologi în România. Cu siguranță că nu sunt toate miturile, ci doar acelea pe care eu le-am întâlnit frecvent. Din punctul meu de vedere, cel mai important este să ne informăm despre psihologie și psihoterapeuți. Astfel educația ajută la demistificarea acestei profesii soră cu medicina.

Este bine să ne informăm despre ce este psihologul și ce face, care este diferența dintre un psiholog și un psihoterapeut.

De asemenea este bine să știm ce este psihoterapia în general și psihoterapia integrativă.

Mituri despre psihologi #1 Nu am nevoie să merg la psiholog pentru că nu am probleme psihice

Acesta este cel mai cunoscut mit despre a merge la psiholog, circulat în spațiul românesc. Acest mit este circulat datorită lipsei de informații și de lipsa promovării beneficiilor și serviciilor psihologice în România.

Dar oare chiar așa să fie? Numai persoanele cu boli psihice pe care în popor îi etichetăm în fel și chip, să aibă nevoie de servicii psihologice? Răspunsul la această întrebare este clar nu.

În zilele noastre pot merge la psiholog nu doar persoanele cu tulburări psihice, ci și persoanele care au nevoie să își îmbunătățească părerea despre sine, persoane care au nevoie de autocunoaștere și optimizare personală, persoane care suferă, persoane care trec prin stări emoționale dificile, conflictuale, creatoare de confuzie, persoane care nu găsesc motivele bolilor lor prin mijloacele oferite de medicina alopată, persoane care nu își găsesc locul în lume, persoane care au probleme cu relația de cuplu sau probleme conjugale.

Mitul #2: Copiii nu au nevoie să meargă la psiholog

De ce oare credem că cei mici nu au nevoie de servicii psihologice? Oare pentru că sunt ei prea mici, și pentru că nu au ei probleme de oameni mari? Așa procedăm și când cei mici au o răceală sau fac o infecție în gât?

S-ar putea atunci să fim surprinși dacă aflăm că în lumea lor plină cu oameni giganți, copiii întâmpină multe dificultăți pentru a se adapta la cerințele adulților, școlii, grupurilor de prieteni și pentru a face față nevoilor specifice vârstei.

Serviciile psihologice sunt benefice pentru starea de bine emoțional a copilului, dezvoltarea sa psihică, a stimei de sine și a inteligenței emoționale.

Mitul #3: Psihologul îți spune ce să faci

Psihologul nu este în măsură să îți spună ce să faci. El te însoțește pentru ca tu singur să ai puterea să iei deciziile cele mai bune pentru tine.

El nu este nici înțelept, nici sfătuitorul orașului, nici comandorul celor pe care îi are în cabinet. Nici nu va intra în rolul părinților care ți-au spus toată viața ce și cum să faci.

În cabinetul psihologului este spațiul în care poți răsufla liniștit pentru că nu îți va spune nimeni ce să faci. Poți gândi și poți decide în sfârșit ca un adult cu capacitate deplină de exercițiu.

Mitul #4: Psihologul nu poate să mă ajute cu problema pe care o am mea pentru că nu a trecut prin ceea ce trec eu

Este normal că psihologul nu va ști nimic despre tine înainte ca tu să vii în cabinet. Acolo veți explora împreună problema ta, și chiar dacă nu are experiența ta de viață, psihologul are un aliat extraordinar de puternic. Empatia.

Empatia foarte bine lucrată și rafinată și trainingul profesional de specialitate este ceea ce psihologul folosește pentru a te înțelege și a te ajuta.

În plus dispune de ceea ce prietenii tăi nu au, și anume un punct de vedere obiectiv și trainingul profesional care îl pune în poziția în care este acum. Dar asta nu înseamnă că psihologul este atoatevindecător. Fiecare psiholog își cunoaște limitele și competențele.

Mitul #5: Psihologul îți citește gândurile

De foarte multe ori întâlnesc afirmații de genul ”Păi spune-mi tu, că ești psiholog”. Psihologii nu vor ști niciodată ceea ce tu gândești, sau ceea ce vrei să spui, sau ce gândești.

Am să-ți împărtășesc un mare secret. Dacă nu ți-aș fi scris, ți-aș fi spus acest secret în șoaptă. Secretul este că tu ești deținătorul răspunsurilor tale. Psihologul poate să te ajute prin mijloace specifice psihoterapiei să ajungi la ele.

Și datorită trainingului său poate să citească anumiți indicatori ai limbajului tău nonverbal pentru a te înțelege mai bine și pentru a te ajuta să devii conștient de anumite aspecte ale limbajului tău nonverbal. Iar în asta nu există nimic magic, nici clarviziune, nici telepatie.

Psihoterapia nu se îmbină niciodată cu nicio altă practică sau practică ocultă ori masaje sau alte domenii, ci are un fundament științific și este o metodă de tratament de sine stătătoare atât pentru unele boli psihice, cât și pentru tulburări emoționale, suferințe sau alte probleme.

Mitul #6: La psiholog mergi doar să vorbești

Adevărul este că la psiholog vorbești. Este necesar, dar și opțional, adică dacă vrei, poți să nu scoți nici măcar un sunet.

Dar dacă alegi să vorbești, te anunț că nu doar vorbești, ci, depinzând de personalitatea ta, problema pentru care vii în terapie și tehnicile folosite de psihoterapeut, te angajezi într-un proces dinamic, cu sens, orientat către obiectivele tale pentru psihoterapie, și care te poate ridica eventual din scaunul de terapie.

Comunicarea verbală este un mijloc de intervenție psihoterapeutică pe care psihoterapeutul îl folosește în beneficiul tău. Iar ședințele de psihoterapie nu sunt ca și convorbirile cu prietenii, familia sau duhovnicul, tocmai din acest punct de vedere.

Mitul #7: La psiholog mergi doar dacă ai bani

Desigur că serviciile psihologice nu sunt ieftine pentru o persoană cu un venit mediu spre mic, însă poți găsi psihologi care practică tarife pentru orice buzunar. Există și fundații/organizații care se ocupă cu oferirea de servicii psihologice gratuite celor care au nevoie.

Pe lângă asta, foarte mulți psihologi sunt gata să negocieze tariful în funcție de posibilitățile clientului.

Onorariul se stabilește ținând seama de mai mulți factori, cum ar fi de exemplu tipul de psihoterapie, experiența terapeutului, domeniul de activitate – independent sau nu.

Pentru a putea să te ajute, terapeutul tău trece printr-un proces îndelung de formare profesională de cel puțin 7 ani, dezvoltare personală și autocunoaștere timp de cel puțin 2 ani pentru a îndeplini standardele practicării acestei minunate profesii, apoi nu mai vorbesc de supervizarea și formarea continuă care nu se termină niciodată. Asta pentru a putea să ținem pasul cu ultimele noutăți din domeniu pentru ca tu să beneficiezi de o psihoterapie adaptată la anii curenți, și nu din 1950.

Există servicii psihologice pentru toate buzunarele, iar plata ședințelor de psihoterapie o poți vedea ca pe o investiție în tine cu multiple beneficii pe planul relațional, al sănătății, stării sufletești și vieții cotidiene.