ce este depresia de iarna sau tulburarea afectiva sezoniera

Chiar dacă mai este puțin până la sărbătorile de iarnă și ne gândim cu entuziasm la ele și la cadouri, pentru unii dintre noi sezonul de iarnă înseamnă o stare de spirit scăzută, uneori chiar debilitantă. Odată cu schimbarea anotimpului dinspre toamnă spre iarnă unii dintre noi putem începe să ne simțim triști, poate avem poftă de dulce mai frecvent, ori avem energie scăzută.

Acestea pot fi simptome ale depresiei sezoniere. Vom vedea mai amănunțit ce este depresia sezonieră sau depresia de iarnă, care sunt simptomele ei și ce putem face pentru a-i ține piept iarnă de iarnă.

Ce este depresia de iarnă sau depresia sezonieră?

Depresia de iarnă este un subtip al depresiei majore. În Manualul de Diagnostic și Statistică al Tulburărilor Mintale, a cincea ediție (pe scurt DSM-5), tulburarea afectivă sezonieră este identificată ca tulburarea depresivă majoră recurentă cu tipar sezonier.

Acest lucru înseamnă că acest tip de depresie majoră apare cu o recurență în anumite anotimpuri, în general toamna-iarna. Depresia sezonieră sau depresia de iarnă apare la trecerea dinspre toamnă-iarnă cu remisiune primăvara. Depresia de vară, deși este mai rară, apare la trecerea dinspre primăvară spre vară cu remisiune toamna.

Există o formă mai ușoară de depresie de iarnă, la care simptomele nu sunt atât de severe, persoana afectată putând funcțional aproape de nivelul uzual. Aceasta nu este depresie majoră, ci mai degrabă similară cu melancolia (winter blues).

Care sunt simptomele depresiei sezoniere?

Conform criteriilor DSM-5 pentru tulburarea depresivă majoră cu recurență sezonieră, pentru acest diagnostic simptomele trebuie să fie prezente numai într-un sezon specific, cu remisiune în alt anotimp specific (de exemplu iarna sau vara).

Depresia sezonieră sau depresia de iarnă are câteva simptome specifice

Simptomele depresiei de iarnă sau de vară sunt exact aceleași pentru depresia majoră, existând câteva caracteristici specifice precum:

  • Pofta pentru carbohidrați (sau ceva dulce, gogoși, cipsuri, pâine, paste, ciocolată, înghețată și altele)
  • Lipsa energiei
  • Somn prelungit
  • Mâncat excesiv și câștigarea în greutate

Simptomele depresiei majore sunt următoarele (DSM-5):

  • Stare depresivă majoritatea zilei, aproape în fiecare zi.
  • Interes și plăcere diminuate în toate sau aproape toate activitățile, majoritatea zilei, aproape în fiecare zi.
  • Pierdere în greutate semnificativă fără o dietă anume sau câștigare în greutate, sau creștere/descreștere în pofta de mâncare aproape în fiecare zi.
  • Insomnie sau hipersomnie aproape în fiecare zi.
  • Agitație sau încetineală psihomotorie aproape în fiecare zi, observabilă de către ceilalți.
  • Oboseală sau pierderea energiei aproape în fiecare zi.
  • Sentiment de lipsa de valoare sau vină excesivă (care poate fi delirantă) aproape în fiecare zi.
  • Capacitate de concentrare și gândire diminuate, indecizie, aproape în fiecare zi.
  • Gânduri recurente de moarte (nu doar frica de moarte), gânduri suicidare recurente fără un plan specific, sau încercare de suicid, sau un plan pentru a comite suicid.

Dacă ești în situație de criză și ai gânduri de suicid contactează de urgență Alianța Română de Prevenție a Suicidului la nr. de telefon 0800-801-200 https://www.antisuicid.com/

Criterii de diagnostic pentru tulburarea depresivă majoră cu tipar sezonier

  • Există o relație temporală regulată între apariția simptomelor de depresie majoră și un timp specific din an (de exemplu toamna sau iarna). Se exclud factorii stresori psihosociali sezonieri care pot avea influență directă clară (de exemplu fiind șomer iarna regulat).
  • Remisiuni complete (sau o schimbare de la depresie majoră la manie sau hipomanie) care apar tot într-o perioadă specifică din an (de exemplu depresia dispare primăvara).
  • În ultimii doi ani au apărut două episoade de depresie majoră care demonstrează relația dintre depresie și o perioadă specifică din an, fără apariția unor alte episoade de depresie majoră  nesezonieră în aceeași perioadă.
  • Episoadele de depresie cu tipar sezonier sunt substanțial mai numeroase față de alte episoade de depresie care au apărut în perioada de viață a individului.

Fă-ți testul pentru depresia de iarnă

Ce declanșează depresia de iarnă?

Depresia sezonieră se manifestă la unele persoane care au o anumită sensibilitate în ce privește lumina naturală sau lipsa ei. Există mai mulți factori care duc la declanșarea depresiei de iarnă. Pe lângă sensibilitatea la lipsa luminii, componenta genetică și partea chimică din creier au și ele un rol la declanșarea depresiei de iarnă.

Se pare că motivul principal este modul în care organismul răspunde la lumină. De aceea foarte mulți oameni care au încercat fototerapia au declarat îmbunătățirea stării lor de depresie sezonieră. Pentru depresia de vară care este mai rară la cei care au depresie sezonieră, cauzele declanșatoare sunt diferite și le vom explora într-un alt articol.

Expunerea deficitară la lumina naturală a soarelui

Lumina solară este foarte benefică pentru oameni. Ne ajută să producem o vitamină importantă, vitamina D, să ne reglăm ritmul circadian, ceasul intern, și ajută la echilibrarea unor substanțe chimice în creier. Serotonina și melatonina, două substanțe chimice care răspund la lumină au un rol important în depresia sezonieră și le vom discuta mai jos.

În ce privește vitamina D, aceasta este produsă numai atunci când corpul nostru primește razele solare sau lumina naturală direct pe piele. Un nivel scăzut de vitamina D sau deficiență este asociat cu prezența simptomelor pentru depresie.

Producție crescută de melatonină

Persoanele care au depresie sezonieră pot avea o secreție de melatonină mai crescută. Acest lucru se întâmplă în perioada când durata zilei scade, iar cea a nopții crește. De exemplu acest lucru se poate întâmplă iarna.

Melatonina este un hormon care este produs în creier de către glanda pineală atunci când se face întuneric sau când e noapte.

Melatonina este responsabilă pentru reglarea somnului. De aceea noaptea se secretă melatonină și ni se face somn. Dar în depresia de iarnă, prezența melatoninei în exces poate cauza starea de somnolență, letargie sau oboseală pe timpul zilei.

Dificultatea de a regla cantitatea de serotonină

Serotonina este un neurotransmițător responsabil pentru echilibrarea afectivă. Este larg acceptat faptul că nivelul scăzut de serotonină joacă un rol în existența depresiei.

Neurotransmițătorii sunt substanțe localizate la nivelul neuronilor și fac posibilă transmiterea semnalelor de la un neuron la altul (și către alte celule sau mușchi) prin intermediul sinapselor.

Dar pentru că suntem niște ființe extraordinar de complexe, și lucrurile nu sunt întotdeauna simple, neurotransmițătorii au nevoie de alte substanțe care îi asistă în drumul lor de la un neuron la altul. Iar la persoanele care au depresie sezonieră, acești transportori fiind mai numeroși, duc serotonina mai repede acolo unde trebuie să fie, și se ajunge la un nivel mai scăzut de serotonină disponibil între neuroni.

Este un studiu care arată că această substanță care transportă serotonina (un tip de proteină) fluctuează în funcție de lumina naturală la persoanele care au acest tip de depresie. Astfel, vara, datorită luminii solare mai puternice și îndelungate, nivelul acestei substanțe care asistă transportul serotoninei este în general scăzut, și crește în sezonul rece. De aceea persoanele care au depresia de iarnă au remisiune primăvara.

De ce suferim de depresie de iarnă?

Pe lângă factorii declanșatori expuși mai sus există o explicație importantă din punctul meu de vedere relativ la existența acestei tulburări la oameni.

Evoluționismul arată către strămoșii noștri care, în sezonul rece, se retrăgeau în locuri sigure pentru conservarea energiei, supraviețuirea acestui anotimp. Ei aveau astfel grijă și de nou-născuții concepuți în primăvară/vară, la remiterea depresiei.

Practic asta și facem noi în anotimpul de iarnă. Odată cu venirea anotimpului rece, ne retragem, petrecem mai mult timp singuri, mâncăm mai mult, câștigăm în greutate, vrem să dormim mai mult, ne simțim mai obosiți și mai lipsiți de energie. Simptome care pot fi prezente la majoritatea oamenilor, și mai severe la cei care au depresie de iarnă.

Cum se tratează depresia sezonieră?

Pentru tratamentul depresiei sezoniere se procedează exact ca pentru depresie: psihoterapie, medicație, schimbări în stilul de viață. Pe lângă aceste intervenții se mai face și fototerapie, o tehnică specială pentru depresia sezonieră.

Psihoterapia pentru depresie

Psihoterapia ajută persoanele care au depresie în general, și depresie sezonieră.

Psihoterapia poate ajuta la:

  • A descoperi și a înțelege cum anumite probleme sau evenimente au dus la depresie și cum sau ce anume poate face persoana pentru a gestiona aceste evenimente sau situații
  • A înțelege cum anumite comportamente, gânduri sau alți factori personali contribuie la starea depresivă și cum sau ce poate face persoana suferindă pentru a schimba aceste aspecte și a-și îmbunătăți starea afectivă
  • Învățarea de tehnici, abilități, strategii de coping sau management al emoțiilor, gândurilor, situațiilor, relațiilor sau evenimentelor sau a altor factori care au un impact negativ în viața persoanei
  • Redobândirea controlului și plăcerii în viață

Medicația pentru depresia sezonieră

Depinzând de severitatea depresiei se poate prescrie și tratament medicamentos. Este important să înțelegem că medicamentele ajută oamenii care au nevoie de ele. Grație avansării științifice în medicină și tehnologie putem să primim ajutorul de care avem nevoie și să ne vindecăm de multe boli, inclusiv de depresie.

Unul dintre medicamentele cele mai comune prescrise este din clasa inhibitorilor selectivi ai recaptării serotoninei. Dacă ne întoarcem puțin la cauzele care duc la depresia sezonieră, este recaptarea rapidă a serotoninei în creier ducând la un deficit al acestui neurotransmițător. Inhibitorii selectivi de serotonină se ocupă cu menținerea unui nivel echilibrat de serotonină în creier, având ca efect îmbunătățirea stării afective.

Desigur, medicul psihiatru este specialistul care decide ce fel de antidepresiv este cel mai potrivit pacientului său.

Multe studii arată faptul că o combinație de medicație și psihoterapie dau efectele cele mai favorabile în tratamentul depresiei.

Fototerapia sau terapia cu lumină în tratamentul depresiei de iarnă

Terapia cu lumină este o metodă eficientă pentru tratarea depresiei de iarnă. Este, în unele țări, prima opțiune de tratament pentru acest tip de depresie.

De ce ar fi eficace terapia cu lumină? Deoarece se pare că simulează expunerea la lumina naturală a soarelui și aduce beneficiile acesteia: echilibrarea serotoninei, melatoninei, ritmului circadian, și poate duce la îmbunătățirea stării afective.

Lămpile de terapie cu lumină pentru tratarea depresiei de iarnă sunt diferite de lămpile concepute pentru tratarea bolilor dermatologice precum psoriazisul sau eczemele. De aceea trebuie căutate acele produse speciale pentru depresia de iarnă.

Ce schimbări în stilul de viață să faci pentru a face față depresiei sezoniere?

În stilul de viață sunt mai multe aspecte de care ținem cont când avem depresie de iarnă. Avem relațiile sau câmpul social, sportul, dieta, timpul liber. Este important să rezistăm tentației de a sta singuri sau de a ne izola. Avem nevoie de conexiuni, relații sociale pentru a ne menține sănătoși.

Sportul de asemenea joacă un rol important în echilibrarea mintală și emoțională. Activitatea fizică regulată este recomandată pentru oricine, indiferent dacă are depresie sau nu. Însă în depresie poate ajuta la echilibrarea afectivă.

Timpul liber de asemenea poate fi utilizat pentru a face lucruri care ne plac, activități care ne ajută să ne simțim mai bine (de exemplu și psihoterapia). Desigur, este important să procrastinăm cât mai puțin și pe cât posibil să facem ceea ce avem de făcut în mod normal. Astfel ne păstrăm și simțul competenței și stima noastră de sine nu are de suferit.

Cum ajută dieta în depresia de iarnă?

Când spun dietă nu mă refer la o dietă anume, ci la ceea ceea ce mâncăm într-o zi în mod normal. Putem să ne susținem corpul pe această perioadă consumând alimente care conțin triptofan, substanța de bază din care se fabrică serotonina.

Este important ca în general să avem o dietă variată și echilibrată în care să avem legume, fructe, proteine, carbohidrați și grăsimi. Iar în general să evităm consumul de carbohidrați în exces.

Programează-te Acum
Fă o programare acum. Sunt pregătită să te ajut în cabinet sau pe online.
Mesajul tău. Poți lăsa numărul de telefon dacă preferi să fii sunat/ă.

Referințe

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

3 × 4 =

Scroll to Top