Pentru că în România cu greu se promovează importanța psihoterapiei în îmbunătățirea calității vieții oamenilor cu sau fără un diagnostic psihiatric, cred că fiecare psiholog ne luăm angajamentul să vorbim oamenilor despre psihoterapie și beneficiile acesteia.

Psihoterapia este încă o profesie tânără la noi în țară. Există anumite credințe, mituri despre psihoterapie care pot să nu fie neapărat reale. Știu că educația oamenilor în ceea ce privește rolul și beneficiile psihoterapiei are goluri substanțiale, dacă există.

Până atunci, ca psiholog îmi iau angajamentul să contribui la informarea despre psihoterapie și ce fac eu ca psihoterapeut. Azi îmi doresc să acopăr o parte din dilemele legate de psihoterapeuți și psihoterapie pe care le-am întâlnit în ultimul timp.

Înainte de asta voi lăsa câteva link-uri utile către articole deja scrise care aduc un plus de informație despre psihoterapie. De exemplu cum se desfășoară aceasta, ce înseamnă, ce presupune:

În primul rând trebuie să știm că profesia psihoterapeutului este reglementată în România de legea 213/2004 și practicată în limitele unui cod etic și deontologic specific. Asta înseamnă că avem un cadru legal, reguli stricte și standarde de practicare a profesiei. Psihoterapia se practică într-un cabinet de psihoterapie într-un anumit cadru de timp și sub anumite reguli.

1. Apoi să vorbim despre psihoterapie, dar mai întâi să reluăm diferențele dintre psiholog, psihoterapeut și psihiatru

Psihologul este absolvent al unei facultăți de psihologie care deține atestat de liberă practică eliberat de Colegiul Psihologilor din România. Doar terminarea facultății de psihologie nu dă dreptul absolvenților de a se numi psihologi, ci Licențiați în Psihologie. Precum nici un absolvent al facultății de drept nu se numește avocat.

Psihiatrul este medicul care prescrie medicamente pentru afecțiunile psihice. Este absolvent al facultății de medicina. Este sigurul specialist care pune diagnostic pentru afecțiunile psihice.

Psihoterapeutul este psihologul cu drept de liberă practică ce a absolvit un program masteral sau de formare în psihoterapie. Dreptul său de a lucra în cabinetul de psihoterapie este recunoscut de Colegiul Psihologilor din România, și certificat printr-un cod unic. Psihoterapeutul nu pune diagnostic, deși are o vasta cunoaștere despre afecțiunile psihologice, și nu prescrie medicamente. Psihoterapeutul aplica metode speciale care ajută pacienții să își îmbunătățească starea mintala, afectivă și comportamentală.

Utilizarea oricărei titulaturi profesionale fără acreditare și fără dreptul de liberă practică este împotriva legii și se pedepsește conform legii.

Acum pentru că am stabilit că avem un cadru deontologic și am vorbit despre diferențele dintre denumirile profesionale, să trecem la lucruri din cabinet:

2. Nu cred că ești bolnav și nu te etichetez sau evaluez

De multe ori clienții cu care discut în cabinet își doresc o evaluare a persoanei lor. Psihoterapia nu înseamnă evaluarea personalității sau a altor abilități. Ea ci este o metodă de tratament pentru afecțiunile psihice sau pentru îmbunătățirea unor aspecte problematice din viața clientului.

Persoanele care își doresc evaluarea personalității, a abilităților, a inteligenței sau o evaluare generală, pot apela la psihologii clinicieni. Ei evaluează aceste aspecte și dețin licențe (adică dreptul de a utiliza) pentru bateriile de teste folosite la testare.

Boala psihică este diagnosticată de medicul psihiatru. Eu în mod special stau departe de etichete și lucrez cu omul care vine în cabinet, și nu cu eticheta sau boala. Când (sau dacă) îmi voi lua atestatul de liberă practică în psihologie clinică, vom putea face și evaluări psihologice 😉 Momentan facem psihoterapie.

3. Nimic din ce îmi vei spune nu mă va șoca

Noi psihoterapeuții suntem părtași la atât de multe povești de viață, întâmplări care mai de care, evenimente de orice tipuri. Niciunul dintre noi, profesioniști sau nu, nu este perfect. Și nu mă aștept ca tu să fii vreun maestru în ale vieții. Altfel nu ai mai căuta ajutor specializat și nu te-ai mai strădui să înveți cum să îți îmbunătățești viața.

4. Nu este treaba mea să îți dau sfaturi

Treaba mea este să depun toate diligențele pentru a te ajuta să ajungi din punctul A în punctul B. Să te ajut să iei singur propriile decizii echilibrate și foarte bine explorate înainte. Astfel îți consolidezi încrederea în tine, în propriile decizii și devii mai independent. Așa stima ta de sine are de câștigat. Nu îți voi spune cum să gândești, ce să crezi sau cum să acționezi.

5. Ceea ce discutăm în cabinet rămâne în cabinet

Cu mici excepții însă, pe care le discutăm oricum la prima ședință. Confidențialitatea apără clientul care solicită sprijin psihologic, dar are și câteva limite despre care este bine să ne informăm.

Citește despre limitele confidențialității.

Cam atât pentru azi. Dacă ai o sete de informație de nestăvilit, citește în continuare și partea a doua. și dacă te simți productiv/ă, chiar și partea a treia. Îți stau la dispoziție dacă ai orice fel de întrebări legate de ceea ce am scris mai sus, pe email la [email protected], la telefon 0773 394 730.

Programează-te Acum
Fă o programare acum. Sunt pregătită să te ajut în cabinet sau pe online.
Mesajul tău. Poți lăsa numărul de telefon dacă preferi să fii sunat/ă.

Lasă un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Scroll to Top